culture2share

CCSB va invita la teatru

2012-01-28T16:36:00.000+02:00

E ziua lui Caragiale,va invitam la teatru

Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti vă invită luni, 30 ianuarie 2012, să luaţi parte la un nou spectacol al Teatrului Studenţesc Podul. De la 18.30, va avea loc premiera piesei „Fără decor, costume şi toate celelalte … dar cu actori”, în regia maestrului Cătălin Naum. Piesa este un colaj de fragmente din operele lui Ion Luca Caragiale şi Mihai Eminescu.

La conferinţa de presă care va preceda piesa începând cu ora 17.00, vor participa mai mulţi foşti elevi ai profesorului Cătălin Naum, printre care şi actorii Dragoş Bucur, Gianina Corondan şi Dan Bordeianu.

***

Evenimentul se doreşte a fi semnalul unui nou început de drum pentru Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, după ce şi-a schimbat conducerea în septembrie anul trecut. CCSB îşi propune să joace un rol mult mai important în promovarea adevăratelor valori, prin introducerea de activităţi culturale, artistice şi educative noi, care să-i atragă şi să-i stimuleze pe studenţii din Capitală.

Cu această ocazie, se va face şi inaugurarea sălii mari a Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti după procesul de renovare prin care a trecut în ultimul an.

***

Teatrul Studenţesc Podul are o istorie veche fiind înfiinţat în anul 1967 la iniţiativa unor studenţi la I.A.T.C. (Magda Bordeianu, Teodor Şugar şi Grigore Popa). Timp de 45 de ani, CCSB a reprezentat „casa” teatrului condus din 1970 de regizorul Cătălin Naum.

„Teatrul Studenţesc Podul înseamnă viaţă, înseamnă pasiune, înseamnă să „înveţi” să simţi piesele în care joci, să respiri artă teatrală înainte să o poţi practica. Sufletului acestuia este fără îndoială maestrul Cătălin Naum”, a declarat directorul Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, Roxana Niculae.

Cursuri de dans indian

2012-01-16T21:50:00.000+02:00

Consideratii generale

In Romania, multi oameni sunt amatori de filme indiene. Filme in care dansul este un ingredient esential pentru succesul la public. Unele dintre aceste filme au la baza carti scrise de celebri autori indieni, care au fost tradusi si la noi, de editura Taj Books & Media.

Unii experti occidentali spun ca aceste dansuri pot funcţiona ca terapie, impotriva anxietatii si a depresiei. Dansul indian solicita toti muschii corpului, incepand de la muschii ochilor pana la muschii picioarelor si presupune concentrarea asupra universului interior, detasarea de factorii de stres fizic si psihic.

De-a lungul secolelor, in istoria Indiei, dansul a avut o conotatie religioasa, fiind realizat in temple, de devadasis, care ilustrau dansurile spiritelor feminine ale apelor din mitologia indiana (apsaras). Mai tarziu, dansurile au devenit distractii rafinate, ce se desfasurau in palatele regilor si nobililor indieni.

In zilele noastre, dansurile din filmele Bollywood sunt o alternativa mai moderna si mai accesibila publicului larg, fata de dansurile clasice. Ele au fost create pentru actorii din filmele indiene, care nu sunt dansatori profesionisti si sunt integrate in firul narativ al filmului, ilustrand intr-o maniera romantica, comica sau dramatica povestea de dragoste dintre erou si eroina.

Consideratii tehnice

Dansul indian incepe cu studiul gesturilor (mudras), al pozitiilor corpului (bhangas), al ritmului (taal), respectiv al expresivitatii faciale (abhinaya), al miscarii ochilor (drishti bheda), al modului de transmitere a emotiilor (rasa, bhava). Este un stil de dans complex pentru ca imbina elemente de teatru (exprimarea emotiilor, a simbolurilor) cu expresivitatea corporala.

O mudra poate fi definită ca o poziţie particulară a degetelor. Există 28 de mudra - gesturi cu degetele unei maini si 24 de mudra - gesturi cu degetele ambelor maini, 36 de miscari ale ochilor etc. Mudrele au un inţeles ocult, o semnificatie mistica (in diverse picturi si sculpturi, zeii indieni sunt reprezentati cu diferite mudras specifice), o eficacitate terapeutica. Au de asemenea, un aspect creativ: datorita variatelor combinatii ale acestora, un dansator poate reda o intreaga poveste publicului, daca acesta stie cum sa le decodifice si sa le interpreteze.

Despre instructori

Loredana Ungureanu este coordonator artistic in cadrul asociatiei InterAct, a realizat coregrafii de dans indian Bollywood si semiclasic in cadrul diverselor spectacole, festivaluri, concursuri, emisiuni TV. A colaborat cu indieni dansatori de dans clasic si cu diferite ansambluri artistice, in ideea de a crea spectacole complexe. A urmat cursul de limba hindi cu profesorul Usha Kiran Sood din India, la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii Bucuresti. Urmeaza in prezent cursurile de dans clasic bharata natyam, cu instructorul indian Reena Singh.

Alexandra Rosu, asistenta-coregraf in cadrul grupului de dans indian Shakti, este studenta in anul III la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, sectia Filologie, spaniola-hindi. De asemenea, este titulara a unei diplome de dans clasic indian (kathak) eliberata de Institutul Central de Limba Hindi din Agra, India (Kentriya Hindi Sansthaan).

Informatii utile

Cursurile sunt gratuite. Se plateste o taxa de inscriere de 50 de ron.

Zile de curs: - Luni, orele 18-20, Casa Studentilor, Calea Plevnei nr. 61, sala 8 demisol

- Miercuri, orele 18.00-19.30, Universitatea Bucuresti, Departamentul de Educatie Fizica si Sport, Bd. M. Kogălniceanu 36-46, sala 4

- Sambata, orele 10-12, Casa Studentilor, Calea Plevnei nr. 61, sala 8 demisol

Telefon: 0740 257 552

E-mail: lorelei_u@yahoo.com, dans_indian@yahoo.com

Web: http://www.interact-association.org/shakti-group/

Facebook: http://www.facebook.com/#!/profile.php?id=100001904306561

Mulţumesc Kanal D şi Virgil Ianţu sau cum mi-am regăsit puterea de a zâmbi şi a visa

2011-12-15T13:00:00.000+02:00

2010 l-am incheiat mai frumos ca niciodată. În noaptea de Ajun a Crăciunului deşi am muncit până la miezul nopţii nu puteam să am inima şi sufletul mai pline de bucurie şi de împlinire. Asociaţia înfiinţată în urmă cu doar câteva luni prindea viaţă, aveam proiecte care lăsau în urma lor ceva bun şi constructiv, reuşisem să aducem zâmbetul (în complicitate cu Moş-Crăciun) pe chipul a 70 de copii... Anul Nou l-am început alături de o bună prietenă pe care nu o mai văzusem de peste doi ani, iar primele luni din anul 2011 aveau să fie marcate de alte proiecte drăguţe ale Asociaţiei, ce promovau muzica şi cultura românească. Munceam 25 de h/zi, însă gândul că în sfârşit pot să fac ceva care să rămână în urma mea, care să ajute oamenii şi societatea îmi încărcau instantaneu bateriile. Ştiu că sunt mai ciudată şi că nici prietenii nu mă înţeleg, dar cum alţii preferă poate să facă shopping, eu mă relaxez şi mă simt bine când mă implic în proiecte socio-culturale.

În timp ce puneam la cale un nou eveniment cu prilejul zilei de 1 mai, am vorbit cu cel mai bun prieten al meu care era plecat de câteva luni şi care urma să vină în ţară de Paste, ca în toamnă eu sa renunţ la servici, el să revină de tot în ţară şi pe lângă Asociaţia pe care o formasem împreună să facem şi o firmă care să activeze în domeniul evenimentelor culturale, pentru că realizasem că dacă vrei ceva cu adevărat, se poate împlini şi în România. De-a lungul anilor, am vorbit ore întregi cu prietenul meu cel mai bun despre planuri şi proiecte de viitor ce nu vizau doar propria noastră existenţă ci şi pe cea a celor din jur, a ţării, a lumii... Erau vise, dar vise în care credeam şi pentru care încercam să găsim posibilităţi de a le înfăptui. El a fost omul datorită căruia am avut puterea să zâmbesc, să visez şi să cred în visele noastre, cel care nu s-a uitat ciudat la mine ca, poate într-un mod copilăresc, vreau să schimb lumea în bine, şi asta pentru că şi el visa la fel de frumos. Era omul pe care orice prieten, amic sau simplu trecător pe stradă se putea baza oricând.

Ziua de 7 aprilie este mai vie în memoria mea ca ziua de ieri. M-am trezit de dimineaţă să îmi duc maşina la revizie, apoi am fost în mall-ul unde de a doua zi începeam organizarea unui târg handmade, apoi am plecat la bancă, apoi la servici. Am deschis calculatorul, însă am lăsat messenger-ul invisible pentru că aveam multă treabă, iar facebook-ul deşi deshis automat nu am apucat să îl verific. De la servici am plecat din nou cu un coleg în mall să aranjez mesele, apoi din nou la bancă şi apoi acasă. Am deschis calculatorul dint-un automatism, însă cum ştiam că seara trebuie să mă întorc în mall pentru că veneau expozanţii şi mai aveam mese de aranjat, nu m-am uitat pe calculator şi am preferat să mă odihnesc câteva ore. M-am trezit, am vorbit la telefon cu o bună prietenă care se ducea la un concert cu o altă colegă, apoi am zbughit-o pe uşă spre mall. Evident am ajuns mai devreme, aşa că mi-am luat o cafea şi am început să lucrez la câteva acte. După câteva minute prietena cu care vorbisem la telefon înainte de a pleca de acasă m-a sunat să îmi zică că fata cu care trebuia să se vadă la concert nu mai vine şi nu vrea să vadă singură concertul aşa că vine să stea în seara aia cu mine să mă ajute cu expozanţii. Am fost foarte fericită că nu aveam să fiu singură. Pritena mea a venit, mi-a zâmbit şi s-a aşezat la masă. În câteva secunde am observat că mimica feţei i s-a schimbat. Am bănuit că ceva s-a întâmplat aşa că am întrebat-o ce este? - mă gândeam la o infinitate de lucruri, mai puţin la unul. După ce m-a pus să promit că o să fiu tare, am aflat: cel mai bun prieten al meu murise, la mii de km distanţă, cu două săptămâni înainte de a veni acasă şi la o săptămână de la ziua lui. Îmi cer scuze dar nu am cuvinte şi nu cred că există cuvinte care să descrie cum întreaga mea lume s-a prăbuşit în câteva secunde.

Lunile ce au urmat m-au robotizat: mancat, dormit, servici..atât. Îmi răsuna în gând sintagma „Viitorul sună bine. Ai încredere în mine” pe care mi-o spusese într-una din ultimele noastre conversaţii. Dar cum să sune bine când cea mai importantă persoană din viaţa mea nu mai era lângă mine, când omul care credea în mine şi visurile mele nu mai era?

Nu mai visam la viitor, nu mai făceam planuri, nu mai găseam puterea să mă implic în niciun proiect. Până când, în luna august, mergând cu Ratb-ul am auzit o reclamă cum că pe Kanal D reîncepea emisiunea Vrei să fii milionar? Pentru că tot ceea ce făceam acasă era să stau cu căţeluşa mea si să mă uit la filme, am început să sun pentru preselecţiile pentru concurs, până când într-o zi am reuşit să mă calific în platou. Acea zi când am fost în platou prima oară a însemnat prima gură de oxigen în multe luni. N-am ajuns pe scaun, însă ajunsă acasă am trăit un sentiment pe care îl uitasem: ambiţionarea. M-am ambiţionat să încerc până cand reuşesc să ajung pe scaun. Am redescoperit apoi spiritul competitiv, emoţiile, dorinţa de a acumula informaţii noi, de a comunica şi cunoaşte oameni noi, şi încet încet, văzând că românii îşi îndreaptă atenţia şi apreciază emisiunea, am regăsit puterea să visez şi să cred ca se poate schimba ceva în bine în România şi că oamenilor le pasă şi îşi doresc lucruri de calitate. M-am trezit după o hibernare de 8 luni şi mi-am dat seama că visurile şi planurile mele, dar mai ales ale celui mai bun prieten al meu – care de multe ori coincideau – nu trebuie uitate. Acum am un plan de viitor, ambiţie, optimism şi cel mai important speranţă. Pentru asta, cu riscul de a părea lacrimogenă, vreau să mulţumesc celor de la Kanal D că au reluat această emisiune, sper să aibă cât mai multe sezoane şi vreau să le urez şi lor, şi lui Virgil Ianţu şi tuturor celor care apreciază şi sprijină cultura „Sărbători fericite”.

Vrei sa fii milionar, Kanal D miercuri, joi si vineri ora 20.00

2011-12-07T21:13:00.004+02:00

Acum câteva luni, mergând din întâmplare cu Ratb-ul am auzit un anunț ce mi-a captat pe loc atenția. Kanal D anunța readucerea pe micile ecrane a unei emisiuni interesante, captivante, relaxante, educative, o emisiune de divertisment însă o emisiune cu clasă, stil, eleganță și cel mai important o emisiune din care avem ce învăța: "Vrei să fii milionar?"

Prezentată de același inconfundabil Virgil Ianțu, emisiunea care a fost readusă la viață printr-un act de curaj aproape nebunesc al celor de la Kanal D, a reusit să răzbată prin oceanul de incultură și ignoranță ce monopoliza micile ecrane din România în ultimii ani, și a readus atenția românilor spre cultură, cunoaștere și evoluție intelectuală. Mai mult, dincolo de toate acestea a reușit să transmită încă un mesaj foarte important: poți și în România să faci bani din ceea ce ai învățat.

«Vrei să fii milionar?» este cel mai popular quizz de prime-time din lume. A fost produs pentru prima dată în lume în Marea Britanie pe reţeaua ITV în Septembrie 1998. Conceptul original constă în sistemul capabil de a oferi un premiu fără precedent în istoria televiziunii acelor concurenţi care reuşesc să răspundă corect unei serii de întrebări de cultură generală. În realitate, succesul formatului nu a fost dependent de acordarea premiului cel mare. Suspansul, drama, tensiunea din modul de realizare au făcut ca peste un miliard de telespectatori din întreaga lume să stea cu sufletul la gură în faţa televizoarelor. În România, premiul va fi de 1 milion de lei.

«Vrei să fii milionar?» este mai mult decât un game show: cu o imagine deosebită, o muzică specială de atmosferă, fiecare episod conţine dramă şi suspans atunci când concurenţii se confruntă cu dilema de a câştiga sau de a pierde sume importante de bani care le pot schimba viaţa

«Vrei să fii milionar?» este o şansă unică pentru toţi cei care au ales şcoala şi cartea pentru perfectionare şi care au înţeles că succesul şi cunoaşterea nu se exclud.

“«Vrei să fii milionar?» este singura emisiune pentru care aş fi revenit pe sticlă în calitate de prezentator. Este un format care m-a lansat, care mi se potriveşte şi cu care mă identific. Publicul din România are dreptul să primească din partea staţiilor de televiziune emisiuni curate şi interesante. De mult nu a mai existat în peisajul media o emisiune de cultură generală, iar publicul mă intreba când revin pe sticlă cu «Vrei să fii miliardar?». Uite că revenirea se întâmplă după aproape 8 ani, la Kanal D cu «Vrei să fii milionar ?». Îi invit pe toţi românii să se înscrie la concurs deoarece ştiu că pot şi că merită să câştige premiile puse în joc.” declară Virgil Ianţu, vedeta Kanal D şi prezentatorul emisiunii.

Sursa si mai multe detalii pe www.kanald.ro

Vesruri şi muzică pentru România

2011-11-30T10:37:00.003+02:00

Hora Unirii, V. Alecsandri

Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!

Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!

Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!

Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!

Amândoi suntem de-o mamă,
De-o făptură şi de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin' la Milcov cu grăbire
Să-1 secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!

Deşteptarea României *, V. Alecsandri
1848

Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în nemişcare,
N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător,
Ce se-nalţă pân' la ceruri din a lumii deşteptare,
Ca o lungă salutare
Cătr-un falnic viitor?

Nu simţiţi inima voastră că tresare şi se bate?
Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt şi românesc
La cel glas de înviere, la cel glas de libertate
Ce pătrunde şi răzbate
Orice suflet omenesc?

Iată! lumea se deşteaptă din adânca-i letargie!
Ea păşeşte cu pas mare cătr-un ţel de mult dorit.
Ah! treziţi-vă ca dânsa, fraţii mei de Românie!
Sculaţi toţi cu bărbăţie,
Ziua vieţii a sosit!

Libertatea-n faţa lumii a aprins un mândru soare,
Ş-acum neamurile toate către dânsul aţintesc
Ca un cârd de vulturi ageri ce cu-aripi mântuitoare
Se cerc vesel ca să zboare
Către soarele ceresc!

Numai tu, popor române, să zaci vecinic în orbire?
Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator?
Numai tu să nu iei parte la obşteasca înfrăţire,
La obşteasca fericire,
La obştescul viitor?

Până când să creadă lumea, o! copii de Românie!
C-orice dor de libertate a pierit, s-a stins din voi?
Până când să ne tot plece cruda, oarba tiranie
Şi la caru-i de trufie
Să ne-njuge ea pe noi?

Până când în ţara noastră tot străinul să domnească?
Nu sunteţi sătui de rele, n-aţi avut destui stăpâni?
La arme, viteji, la arme! faceţi lumea să privească
Pe câmpia românească
Cete mândre de români!

Sculaţi, fraţi de-acelaşi nume, iată timpul de frăţie!
Peste Molna, peste Milcov, peste Prut, peste Carpaţi
Aruncaţi braţele voastre cu-o puternică mândrie
Şi de-acum pe vecinicie
Cu toţi mâinile vă daţi!

Hai, copii de-acelaşi sânge! hai cu toţi într-o unire
Libertate-acum sau moarte să cătăm, să dobândim.
Pas, români! lumea ne vede... Pentru-a Patriei iubire,
Pentru-a mamei dezrobire
Viata noastră să jertfim!

Fericit acel ce calcă tirania sub picioare!
Care vede-n a lui ţară libertatea re-nviind,
Fericit, măreţ acela care sub un falnic soare
Pentru Patria sa moare,
Nemurire moştenind.

* Această poezie nu a fost publicată în ediţia l-a a Doinelor, fiindcă volumul,
tipărit la Paris, avea a trece prin Austria pentru ca să intre în România.

La România, Dimitrie Bolintineanu

Astfel cum se-nclină crinul
Fără viaţă şi color,
Când un vierme-i roade sânul
Fraged şi desfătător;
Astfel, dulce Românie,
Tu începi a te fana,
Şi nimic n-aduce ţie
Viaţa şi mărirea ta!
Dragă, moartea locuieşte
Chiar în sânul tău frumos.
Unde mergi ea te-nsoteşte;
Orice faci e de prisos.
Când în dorul ce te-abate
Tu încaleci să combaţi,
Un fiastru urcă-n spate
Şi iţi zice să abaţi!
Când pe râul organizării
Vasul tău vrei a-l purta,
Un fiastru, al pierzării,
Pune mâna-n cârma sa.
Unde mâna ta plăcută
Scrie fericire,-amor!
Altă mână nevăzută
Scrie-ndată: ură, dor!
Când tu faci o faptă bună
Fiii tăi o veştezesc,
Rozele p-a ta cunună
Cum le pui se ofilesc!
Şi speranţa ta se curmă!
Cu nimica nu te-mpaci!
Toţi s-arată pentru cârmă;
Dar eu nu mai văz cârmaci!

Patria română, George Coşbuc

Patria ne-a fost pământul
Unde ne-au trăit strămoşii,
Cei ce te-au bătut pe tine,
Baiazide, la Rovine,
Şi la Neajlov te făcură
Fără dinţi, Sinane,-n gură,
Şi punând duşmanii-n juguri
Ei au frământat sub pluguri
Sângele Dumbrăvii-Roşii. -
Asta-i patria română
Unde-au vitejit strămoşii!

Patria ne e pământul
Celor ce suntem în viaţă,
Cei ce ne iubim frăţeşte,
Ne dăm mâna româneşte:
Numai noi cu-acelaşi nume,
Numai noi români pe lume
Toţi de-aceeaşi soartă data,
Suspinând cu toţi odată
Şi-având toţi o bucurie;
Asta-i patria română
Şi ea sfânta să ne fie!

Patria ne-o fi pământul
Unde ne-or trăi nepoţii,
Şi-ntr-o mândră Românie
De-o vrea cerul, în vecie,
S-or lupta să ne păzească
Limba, legea românească
Şi vor face tot mai mare
Tot ce românismul are:
Asta-i patria cea dragă
Şi-i dăm patriei române
Inima şi viaţa-ntreagă.

Scumpă ţară românească, George Coşbuc

Scumpă ţară românească,
Cuib în care ne-am născut,
Câmp pe care s-a văzut
Vitejia strămoşească,
Scumpă ţară românească,
Te salut!

Şi-a mea frunte ţi se-nchină
Ca naintea unui sfânt,
Căci, deşi copil eu sunt,
Inima de dor mi-e plină.
Să te văd mereu regină
Pe pământ.

Să ai viaţă de vecie,
Să sporească-al tău popor;
Sub stindardul tricolor
Să nu vezi decât frăţie,
Şi-atunci, dac-o fi să fie,
Pot să mor!

MAMĂ ŢARĂ, Adrian Păunescu

Cu lacrimi ti-as scrie, batrâna mea ţară,
Un cântec facut dintr-un lut absolut,
Copii să-ţi crească, duşmanii să-ţi piară
Sa fii viitor şi prezent şi trecut.

La tine eu vin înainte de lupta,
Si stau în genunchi si iertare îti cer
Si lancea îti jur sa-mi ramâna nerupta
Si daca-mi ceri, pentru tine sa pier.

Ce ochi de lumia, ce ochi ai tu MAMĂ,
Pe noi în lumina si mila ne cresti,
Si vorbele tale curate ne cheama,
Din toate stravechile T;ari Românesti.

Eu MAMĂ îti zic, dar aud ca-ti spun ŢARĂ,
Cu lacrima-ţi scriu neştirbit juramânt:
Lumina din ochii tăi buni să mă doară
Oricât s-o-ntâmpla să traiesc pe pământ.

Şi cum să te dau pentru alta pe lume?
Comerţ cum să fac cu un deal de strămoşi?
Al tău sunt eu ŢARĂ, cu fapte şi nume
Ca-n colţ de batista pe steag să ma coşi.

Da-mi pietre sa car, da-mi pe limba tarâna,
În oase rîstoarna-mi fiertura de stea,
Acopera-mi ochii si taie-mi o mâna,
Al tau sunt de-a pururi, tu, MAMĂ a mea.

C-a fost adevar sau vis sau reclamă
De mic am aflat un cuvânt, Dumnezeu.
Al LUI feminin îi eşti tu, ŢARĂ MAMĂ,
Puterea supremă a tot ce-i mai bun.

Iubire deplină şi fără condiţii
Nu-ţi dau dacă-mi dai, ci-s al tău fiindcă sunt,
Prin mine datori îţi sunt încă sciţii,
MAMĂ, tu, ŢARĂ, CUVÂNTULE SFÂNT !

Între viață și moarte

2011-11-28T17:38:00.006+02:00

Nu sunt genul de persoană care se încadrează în tiparul celor religioși. Nu țin posturile, nu merg regulat la Biserică iar în polemica referitoare la preoți prefer să nu comentez. Cred însă, dincolo de orice dubiu în Dumnezeu, oricum ar fi El denumit, oricum I s-ar pronunța numele în oricare colț de lume.

Dintre pleiada de întrebări cu tentă filosofică care m-au bântuit pe parcursul anilor, se regăsesc și clasicile Ce e viața? Ce e moartea?

Viața este un dar, o binecuvântare, o încercare, o etapă, un început. Viața este ceea ce știm și cunoaștem. De ce ne naștem? Pentru a experimenta, pentru a cunoaște, pentru a înțelege, pentru a crește, pentru a ne dezvolta, pentru a evolua, pentru a trăi.

Despre moarte, concret nu știm decât că este cea care pune capăt vieții. Și chiar dacă facem sau nu parte din cei care încearcă să îi găsească o explicație, o justificare, conștientizarea efectivă că spre acel punct ne îndreptăm și noi nu o percepem ca atare. Chiar dacă uneori gândul ne alunecă spre această posibilitate, conștientul nu îi va percepe întru-totul. Stau dovadă planurile pe termen lung, lucrurile pe care le amânăm, clipele risipite. Și asta nu e total greșit. E foarte bine să visăm, să facem planuri, dar în același timp să nu uităm sau să ignorăm prezentul.
Până în momentul în care să ne confruntăm direct cu ceea ce este moartea, pe parcursul vieţii există momente când ne ciocnim de această realitate: atunci când cineva moare, şi cu precădere atunci când cineva drag pleacă spre viaţa veşnică. Sentimentele ce ne încearcă în acele momente sunt aproape imposibil de descris: durerea, disperarea, şocul, neputinţa de a înţelege "De ce?", toate converg spre cel mai greu moment din viaţa cuiva, spre agonizarea în tragedia cea mai mare pe care o putem trăi. Bunici, părinţi, copii, fraţi, prieteni sau iubiţi ori simple cunostinţe, plecarea lor spre Lumea celor Drepţi - şi cu atât mai mult când această plecare este prematură sau bruscă - ne răvăşeşte ca nimic altceva. Cum să continuăm? Cum să mergem mai departe şi să luptăm cu dorul, cu dorinţa de a-i mai vedea , de a-i mai strânge în braţe, de a le mai auzi glasul de a-i mai îmbrăţişa macar incă o dată? Este cu siguranţă cea mai grea luptă pe care o ducem în viaţă. Dar cu toate acestea trebuie să continuăm să trăim pentru că:

cei dragi nouă ar fi vrut să ne bucurăm de tot ceea ce are viaţa de oferit, cu bune şi cu rele, să creştem, să evoluăm, să experimentăm, să cunoaştem
dacă am fi fost noi cei care pleacă am vrea ca cei rămaşi în urmă să nu se oprească în loc
trebuie să ne deschidem sufletul şi să credem fără echivoc în minunăţia lumii de dincolo, o lume cum noi nici măcar nu putem să ne imaginăm, un loc feeric plin de lumină, bunătate, fericire. Şi cum am putea să ne supărăm că Dumnezeu i-a considerat apţi pe cei dragi pe care I-a luat de lângă noi, să ajungă în cel mai mirific loc unde suferinţa, durerea, dezamăgirea şi urâţenia nu există.

Şi chiar dacă tentaţia unui astfel de loc cumulată cu dorul celor care au plecat acolo deja ne-ar putea împinge să ne grăbim ajungerea, nu trebuie sub nicio formă să nesocotim darul preţios al vieţii care ne-a fost oferit. E drept, uneori viaţa pare o înlănţuire de nereuşite, nefericire şi greutăţi, însă cu toţi avem o cruce, pe care trebuie să încercăm să o ducem cât mai bine şi să depăşim învăţând din toate greutăţile şi obstacolele vieţii.
Ştiu că dorul de cei dragi poate să fie mistuitor, ştiu că oameni care au atins şi schimbat destine au plecat prea repede, putând cu siguranţă să mai facă lucruri excepţionale aici. Cu siguranţă însă că destinul lor este unul mult mai măreţ şi că prezenţa lor era obligatorie în rândul îngerilor. Nu pretind să înţeleg DE CE, şi nu contest că n-aş vrea să ştiu DE CE, dar închid ochii şi mă încred fără a clinti în judecata Celui cu mult mai cunoscător decât aş putea eu, sau oricare dintre noi, ori toţi la un loc să fim.

Va invităm la Opera

2011-11-21T09:25:00.002+02:00

Programul Operei Naţionale Române din Bucureşti în urmatoarea lună:

Gala Premiilor VIP pentru Artele Spectacolului Muzical
21.11.11 (19:00)
Artele spectacolului muzical, incotro?
22.11.11 (18:00)
Le CANTATRICI VILLANE
23.11.11 (19:30)
TANGO. RADIO and JULIET
24.11.11 (19:00)
Stai sa-ti spun ceva, stai sa-ti cant ceva...
24.11.11 (19:30)
MADAMA BUTTERFLY
25.11.11 (19:00)
Nijinski - cealalta fata a geniului - premiera
25.11.11 (19:30)
FRUMOASA din PADUREA ADORMITA
26.11.11 (19:00)
CRAIASA ZAPEZII
27.11.11 (11:00)
Maestrii Scenei Lirice
27.11.11 (18:30)
TOSCA
28.11.11 (19:00)
La TRAVIATA
30.11.11 (19:00)
SEARA de BALET
01.12.11 (19:00)
RIGOLETTO
02.12.11 (19:00)
CRAIASA ZAPEZII
03.12.11 (11:00)
LOHENGRIN
03.12.11 (18:00)
COLTUL COPIILOR - Premiera
04.12.11 (11:00)
I QUATRO RUSTEGHI
04.12.11 (19:00)
DON GIOVANNI
07.12.11 (19:00)
GALA de BALET
08.12.11 (19:00)
RECITAL WAGNER
08.12.11 (19:30)
CALATORIE in LUMEA OPERETEI
09.12.11 (19:00)
COLTUL COPIILOR
10.12.11 (11:00)
NABUCCO
10.12.11 (19:00)
ALBA ca ZAPADA si cei SAPTE PITICI
11.12.11 (11:00)
TOSCA
11.12.11 (19:00)
SEARA de BALET
14.12.11 (19:00)
IISUS se NASTE
14.12.11 (19:30)
FRUMOASA din PADUREA ADORMITA
15.12.11 (21:30)
EVGHENI ONEGHIN
16.12.11 (18:30)

mai multe detalii www.operanb.ro

Conceptul Bruner

2011-11-03T11:56:00.004+02:00

Omul cât trăieşte învaţă!!! Azi m-am lovit de această teorie din nou, ceea ce este un lucru foarte bun până la urmă pentru că finalitatea acestei întâmplări este că am învăţat ceva nou.
Probabil că sunt mulţi dintre voi care ştiţi ce este acela Conceptul Bruner...dar în aceeaşi măsură sunt mulţi care nu au auzit de acest concept. Astfel m-am hotărât să vă împărtăşesc şi vouă ce am învăţat eu azi.

Jerome Bruner s-a născut în SUA, fiind unul din cei care şi-au pus amprenta asupra metodelor de învăţare.

Bruner descrie procesul de învăţare astfel: mai întâi un copil găseşte în manipularea materialelor regularităţi similare celor pe care deja a ajuns să le cunoască. După Bruner, un copil găseşte anumite similitudini între ceea ce face el în lumea exterioară şi anumite modele sau matrice pe care le stăpâneşte din punct de vedere intelectual. Descoperirile implică o recunoaştere internă a ideilor cunoscute anterior.

Abordarea sa este caracterizată de 3 etape: inactivă, iconică şi simbolică şi se bazează pe ideea dezvoltării psihologice a luiJean Piaget. Primul, teste acela în care copilul manipulează direct materialele. Apoi trece la nivelul iconic, în care se confruntă cu imagini mentale ale materialelor, dar nu interacţionează direct cu acestea. În cele din urmă el ajunge la nivelul simbolic, în acre el manipulează doar simbolurile şi nu imaginile mentale ale obiectelor.

Mai multe info la adresa http://www.lifecircles-inc.com/Learningtheories/constructivism/bruner.html

Premiile Naţionale « Flacăra lui Adrian Păunescu » Bucureşti, 20 iulie 2011, Arenele Romane, ora 19 - Conferinţă de presă luni 18 iulie 2011, ora 13

2011-07-16T20:31:00.001+03:00

• Vă invităm la o Conferinţă de Presă, luni, 18 iulie 2011, ora 13, la Casa Adrian Păunescu din Bucureşti, str. Dionisie Lupu nr. 84, sector 1, având ca temă :

• Prima ediţie a Premiilor Naţionale « Flacăra lui Adrian Păunescu », manifestare care va avea loc miercuri, 20 iulie 2011, la Arenele Romane din Bucureşti, de la ora 19, în ziua în care se împlinesc 68 de ani de la naşterea poetului.

• Premiile sunt oferite de Revista « Flacăra lui Adrian Păunescu », iar evenimentul este organizat de familia Adrian Păunescu, Fundaţia Constantin, Fundaţia Culturală «Om Bun», Civis Mart Media, cu sprijinul Primăriei Sectorului 5 şi al Ministerului Culturii.
• Se vor acorda premii pentru Muzică, Sport, Jurnalism, Literatură, Alte Arte, Ştiinţă şi Premii Speciale.
• Vor fi prezenţi pe scenă, în marele concert de muzică, poezie şi dialog care va avea loc cu ocazia galei de pe 20 iulie 201: Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Florin Piersic, Victor Socaciu, Nicu Alifantis, Vasile Şeicaru, George Nicolescu, Evandro Rossetti, Radu Gheorghe, Magda Puskas, Valentin Moldovan, Cristian Buică, Emeric Imre, Octavian Bud, Raul Cârstea & Constantin Neculae, Cătălin Stepa, George Stanca, Mihai Napu, Andrei Păunescu şi trupa Totuşi.
• Şi-au anunţat participarea personalităţi de prim rang din domeniile care fac obiectul premiilor.
• Intrarea la Arenele Romane este liberă (str. Cuţitul de Argint, zona Parcul Carol).
• Detalii pe www.andreipaunescu.blogspot.com şi pe FaceBook.

Andrei Păunescu

2011-05-05T11:22:00.003+03:00

Trebuie să fi fost la gradiniţă în grupa mijlocie, atunci când verişoara mea aflată în grupa mare a jucat într-o piesă: „Sarea în bucate”. Fie ca e vorba de sare sau de alt ceva, fiecare avem un ingredient fără de care mâncarea nu are niciun gust şi nicio savoare. Dacă la nivel metaforic considerăm bucatele a fi viaţa, atunci fiecare are un loc, o activitate, o idee, indeletnicire sau o persoană care corespunde ingredientului esenţial.

Mai târziu am aflat că orice construcţie se plămădeşte în jurul unui ax, unui stâlp sau unui perete de rezistenţă. Dar când sarea, axul, stâlpul, peretele se prăbuşesc şi dispar pentru todeauna, ce se întâmplă cu mancarea şi construcţia respectivă? Rămâne o viaţă fără gust sau savoare, şi care se poate prăbuşi şi ea în orice moment.

Dar până la urmă tot ce avem este doar prezentul, viitorul fiind un bagaj de amintiri pe care ni le creem singuri. Trăim prea mult în trecut sau în viitor, şi mult prea puţin în prezent. Este, desigur, bine să aruncăm un ochi în trecut pentru a învăţa, este, de asemenea, bine să ne gândim la viitor pentru a avea responsabilitatea acţiunilor şi motivaţia continuării. Însă trecutul, în afară de pilde nu poate oferi nimic nou pentru ca nu putem sau nu ştim cum încă să-l schimbăm. Viitorul, e bine să-l creionăm în proiecte şi visuri, însă nu trebuie să uităm că cel mai important e drumul şi nu neapărat destinaţia, iar drumul este în prezent, azi, nu mâine.

Copleşiţi de grijile mărunte ale vieţii cotidiene, asemenea unei ploi tomnatice, amânăm lucruri, acţiuni, cuvinte şi sentimente pentru mai târziu. De multe ori nu găsim timp pentru acestea în prezentul nostru aglomerat şi monoton, dar le înghesuim pe toate în viitorul care pare infinit. Doar pare... Discrepanţa dintre iluzia acestui timp infinit al viitorului şi realitatea lui este uneori atât de imensă încât timpul alocat viitorului este redus chiar şi la zero.

Obişnuiam să spun că mi se blochează mintea atunci când încerc să găsesc un răspuns la întrebarea „Ce este dincolo de Univers?”. Îmi pare hilară această tentativă filosofică acum, când mintea mea cu greu sau aproape de loc nu poate străpunge bariera zilei de azi. Dar azi îl iau ca atare şi încerc să fac tot ce pot pentru a nu-l risipi în zadar. Azi îl folosesc pentru a ajuta, aşa cum pot, aşa cum mă pricep – uneori bine, alteori mai puţin bine – pe ceilalţi să-şi plămădească şi să-şi împlinească planurile şi visurile, să zâmbesc în loc să mă încrunt şi să încerc a găsi calmul atunci când poate aş vrea să urlu.

Am înţeles că nu am cum să-mi înalţ fără ax de rezistenţă o casă a vieţii proprie, dar asta nu mă împiedică să întind o mână celor care au nevoie. Acum, mai mult decât oricând ştiu că viaţa în aceasta dimensiune este scurtă şi trecătoare, fiind doar un test, o etapă în drumul de accedere spre un alt nivel. Există într-o altă dimensiune un mâine pe care să-l umplu şi eu cu visuri, speranţe, lumină. Tot ce pot să sper este că la sfârşitul acestui drum o să pot primi permisiunea de a păşi acolo unde gustul şi savoarea nu se mai pierd niciodată

HandMade Spring Expo feb-mart 2011 in cateva imagini

2011-04-06T13:36:00.005+03:00

HandMade Spring Expo II 8-24 aprilie

2011-04-01T11:18:00.000+03:00

Ne-am intalnit cu Iepurasul si ne-a rugat sa-l ajutam sa poata aduce cat mai multe cadouri anul acesta. Asa ca, impreuna cu Afi Palace Cotroceni ne-am gandit sa organizam editia a doua a HandMade Spring Expo. Va asteptam, la etajul I in Afi Palace Cotroceni intre 8-24 aprilie. Peste 30 de expozanti il ajuta pe Iepuras sa ofere cadouri anul acesta. Vino si tu sa te convingi!

Spectacole de teatru in aprilie la TNB

2011-03-31T12:53:00.000+03:00

05.04.2011

Comedia norilor

după Aristofan

Sala Mare
Ora: 20:00
Preţ bilete: 30 lei, 25 lei, 16 lei, 6 lei

Sinucigaşul

de Nikolai Erdman

Sala Amfiteatru
Ora: 19:00
Preţ bilete: 50 lei, 40 lei, 16 lei

06.04.2011

Livada de vişini

de A.P. Cehov

Sala Amfiteatru
Ora: 19:00
Preţ bilete: 40 lei, 30 lei, 16 lei

07.04.2011

Tragedia lui Carmen

după Georges Bizet

Sala Mare
Ora: 20:00
Preţ bilete: 30 lei, 20 lei

Cinci femei de tranziţie

de Rodica Popescu Bitănescu

Sala Amfiteatru
Ora: 19:00
Preţ bilete: 30 lei, 25 lei, 16 lei

Dulcea pasăre a tinereţii

de Tennessee Williams

Sala Atelier
Ora: 19:00
Preţ bilete: 40 lei; 20 lei (ultimul rând)

08.04.2011

Dineu cu proşti

de Francis Veber

Sala Mare
Ora: 20:00
Preţ bilete: 50 lei; 40 lei; 30 lei; 16 lei

Încă-i bine!

de Rodica Popescu Bitănescu

Sala Amfiteatru
Ora: 19:00
Preţ bilete: 30 lei, 25 lei; 16 lei

Avalanşa

de Tuncer Cücenoğlu

Sala Atelier
Ora: 19:00
Preţ bilete: 40 lei, 20 lei

09.04.2011

Sânziana şi Pepelea

după Vasile Alecsandri

Sala Mare
Ora: 20:00
Preţ bilete: 30 lei, 25 lei, 16 lei, 6 lei

Noiembrie

de Ana Maria Bamberger

Sala Amfiteatru
Ora: 19:00
Preţ bilete: 30 lei; 25 lei; 16 lei (rândul 8, sect. B + C)

Legenda Marelui Inchizitor

după Feodor Dostoievski

Sala Atelier
Ora: 19:00
Preţ bilete: 30 lei, 16 lei

Scara pisicii

de Katalin Thuróczy

Sala 99
Ora: 19:00
Preţ bilete: 23 lei

10.04.2011

Macbeth

de William Shakespeare

Sala Mare
Ora: 19:00
Preţ bilete: 50 lei; 30 lei

Egoistul

de Jean Anouilh

Sala Amfiteatru
Ora: 19:00
Preţ bilete: 50 lei, 40 lei, 16 lei (rândul 8, sect. B + C)

Tectonica sentimentelor

de Eric-Emmanuel Schmitt

Sala Atelier
Ora: 19:00
Preţ bilete: 30 lei, 16 lei

Teatrul Naţional pentru copii

Sala 99
Ora: 11:00
Preţ bilete: 16 lei

Conferinţe

sursa www.tnb.ro

Date despre APRILIE si Calendarul ortodox pentru aprilie 2011

2011-03-31T12:34:00.003+03:00

sursa patriarhia.ro

Aprilie este patra lună a anului în Calendarul Gregorian şi una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.

Din punct de vedere astronomic, luna aprilie începe cu soarele în constelaţia Pestilor şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Berbecului.

Numele lunii aprilie ( lat.Aprilis) vine de la cuvântul latinesc aperio, ire = a deschide, deoarece în aprilie se deschid mugurii plantelor. Înainte de anul 700 i.Hr, luna aprilie era a doua lună a anului în calendarul roman şi avea 29 de zile. După ce Cezar a introdus calendarul iulian în 45 i.Hr. , luna aprilie avea 30 de zile şi devenea a patra lună a anului.

Grecii numeau luna aprilie Mounichion. În România, luna aprilie, popular, se numeşte Prier. În aprilie continuă semănăturile de primăvară, se închid ţarinele pentru păşunatul devălmaş, se formează turmele, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară ţarcurile şi oboarele pentru vite etc.

Aprilie începe cu aceeaşi zi a săptămânii ca şi Iulie în toţi anii şi ca Ianuarie în anii bisecţi.

I.L. Caragiale spunea în Calendar despre luna aprilie: Un orator în Cameră aduce un proiect de lege pentru stârpirea muştelor, care prevede un al optulea minister cu un buget de 15.576.315 lei noi pe an.

sursa www.wikipedia.org

April, de de Ştefan Octavian Iosif

2011-03-31T12:33:00.000+03:00

Streşinile se dezgheaţă,
Picură mărgăritare...
Ce de lume! Ce de viaţă!
Şi ce larma-asurzitoare!

A întinerit natura;
Negustorii zdrenţuroşi
Ţipă cât îi ţine gura:
— Hai la ghiocei frumoşi!

În mansardă locuieşte
Un artist. Băiat sărac,
De un ceas se chinuieşte
Ca să vâre aţă-n ac.

Şi cârpindu-i, biet, cum ştie
Pantalonii vechi de dril,
Fluieră de bucurie...
Bine ai venit, april!

Aprilie, Constanta Buzea

2011-03-31T12:31:00.001+03:00

În aplecare, tâmplă după tâmplă
Ochii albaştri, ochii mei ca mierea.

Aprilie ne dăruie vederea,
Ceea ce am uitat, din nou se-ntâmplă.

Frazele, visul, sufletele numa
Ca de potop salvate simt că sunt.
Se face zi de mugure mărunt
Adăpostit în mintea mea de-acuma.

Nici nu mă tem, nici bucuria nu stă
Mai mult decât stătuse la-nceput.
Vine mereu o pasăre şi gustă
Rănind vicleană timpul meu trecut,

Şi-n mare taină puiul de lăcustă
Ciopleşte la vioara lui de lut.

Din volumul "Roua plural", 1999

Zi întâi aprili, de Alecu Donici

2011-03-31T12:29:00.000+03:00

Nu ştiu, zău, pe ce temeiuri
Zi întâi a lui Aprili
S-au menit din obiceiuri
A fi zi de amăgiri.
O zi numai în trei sute,
Fără praznici, sărbători,
Pentru nişte şăgi plăcute,
N-ar fi rău însămnători.
Dar a lumii amăgire
Nu are nici un hotar,
Toate trec prin chibzuire
Vicleşugului amar.
Omul cel întâi căzură
Prin amăgire din rai,
Când nu era în natură
Altă vreme decât Mai.
Politica se-nvârteşte
Pe aceştii zile legi:
Sfarmă, drege, hotărăşte
Soarta ţărilor întregi.
Diplomaticii înşeală
La Septemvrii, la Ghenari,
Caută, pândesc greşeală
Şi răstoarnă planuri mari.
Toţi supuşii în tot locul
Pe şefii lor amăgesc,
Prin aceasta-şi fac norocul,
Cariera îşi lăţesc.
Femeile au prea multe
Zile-ntâi a lui Aprili,
Chiar deviza lor pe frunte
Pare scris: întâi Aprili.
Şi bărbaţii iar pe ele
Purure le viclenesc,
Jură lor pe cer şi stele,
Dar credinţă nu păzesc.
Cel ce cumpără sau vinde,
Gândeşte la înşelat,
În rar om nu se aprinde
Cugetul acest de iad.
Omul în sfârşit cutează
A-nşela pre Dumnezeu
Când prin apă se botează,
Iar în faptă stă tot rău.
Până când întâi Aprilii
Va-mpărăţi pre pământ?
Când va luci raza zilei
Numai cinstei luminând?

1 aprilie, I.L.Caragiale

2011-03-31T12:28:00.000+03:00

UN TÂNĂR

(aer şi maniere de mic impiegat, costum cam sărăcuţ, dar curăţel; jiletca, foarte deschisă, lasă să se vază pieptul cămăşii de coloare ; mănuşi, ţilindru; floare-n piept; baston subţire)

Eu mărturisesc drept, cum am spus şi la juraţi, eu, domnule preşedinte, i-am zis lui Mitică: nu-mi plac glume de astea! Adică nu că mi-era frică de ce s-a-ntâmplat... nici nu mă gândeam! dar vorba e, nu-mi plac mie astea; că eu îl ştiam cine e Mişu, laş! şi n-are curaj; mi-era frică să nu păţim cu el cum mai păţisem o dată, când s-a-ntâmplat la Hierestrăul Vechi bătaia cu mizerabilii ăilalţi, care ne-a atacat, şi Mişu de frică a fugit şi s-a ascuns undeva... După ce s-a isprăvit bătaia — că (sever) i-am pus pe goană pe mizerabilii, care se lăuda că o să ne-o facă ei, că sunt de la parchetul general; da... am lucrat... teribil (învârteşte bastonul repede) — l-am căutat pe Mişu pân toată grădina, şi după ce l-am găsit, nu vrea să iasă d-acolo cu nici un preţ, ţipa că vrem să-l omorâm... Am ridicat uşa din ţâţâni... Când l-am scos afară, era galben ca lămâia şi-i clănţănea dinţii... Pe urmă s-a bolnăvit la gălbinare — i-a trecut cu cârmâz şi cu acrituri... da' numa' cu acrituri, — dulce n-avea voie! De atuncea i-a rămas numele — (cu satisfacţie) eu i l-am spus — Mişu Poltronu! De-aia, eu îi spusesem lui Mitică să-l lase-n pace, da', fiindcă ăilalţi a vrut, zic şi eu: Haide! Ce-o să se-ntâmple? Întâi aprilie— o să râdem de Poltronu, şi pe urmă, ce ?

Da, al dracului Mitică!... Săracul!... Să vezi.

Noi mergeam la berărie pe bulevard devale. În seara aia Mitică venise cu Cleopatra, amanta lui — este la maşinele de cusut... A dracului şi ea!... Săraca!... Să vezi.

Tocma' după douăspce târziu, a venit şi Mişu, şi Mitică l-a recomandat Cleopatrii, că pe noi ne recomandase de mult. Pe urmă, râzi! şi conversaţie, şi râzi! (face mare haz.) Am stat noi aşa, să fi fost până pe la două şi jumătate trecute... Mişu era amorezat de nevasta unui cârciumar din dosul Cişmegiului, de la care cumpăra ţigări de damă — umbla gătit, cu guler nou, cu ţilindru, cu un baston de păr nodoros şi cu mănuşi — şi dăduse şi cu parfum. Mişu zice:

„Bonsoir, eu mă duc.

— Mai stăi...

— Nu se poate; mâine am treabă de dimineaţă la canţilerie.”

Şi a plecat.

După ce a plecat Mişu, Cleopatra a început să râză: hihihi! (râde ca Cleopatra) zice Mitică:

„Ştiţi voi unde s-a dus Poltronu?

— Unde?

— În Cişmegiu, pe movilă: să fluiere.

— Ei aş!”

Şi pe urmă ne-a spus Mitică toată intriga: Mişu primise de la nevasta mitocanului o scrisoare — imitaţia Cleopatrei — că mitocanul pleacă la Ţurloaia după peşte pe la trei despre ziuă, şi că el, adică Mişu, s-o aştepte negreşit în Cişmegiu pe movilă, şi să fluiere pe „Margareta” (fluieră entrata marşului „Margareta”) ca să fie ea la sigur că el este — că ea ştie că o curteaza de atâta vreme, când cumpără ţigări de damă, şi are să-i spuie multe, da' să vie negreşit.

Asta era intriga lui domnul Mitică, de râdea mereu şi-şi făcea semne cu Cleopatra — asta era: ea să meargă pe la trei şi jumătate pe movilă, şi el, adică Mitică, să se facă mitocanul, să-i ceară cont lui Mişu, şi noi să ieşim toţi să ne batem joc de întâi aprilie de Poltronu!

Am chemat ţal! am plătit... Cleopatra s-a îmbrăcat cu mantaua impermeabilă de mătase crem cu glugă — foarte frumoasă manta! ... şi Cleopatra nu-i urâtă... cu gluga... e brunetă — şi numai treizeci şi cinci de franci — chilipir, da' era de ocazie: i-a făcut hatâr negustorul — o cunoaşte — de la maşini.

Când am ieşit de la berărie, bătea patru fără un sfert la Eforie... Am intrat în Cişmegiu. Ploua mărunţel; era pustiu în grădină şi întuneric... Am tras cu urechea — n-am auzit nimic. Am mers drept pân aleea mare şi ne-am făcut planul: Mitică şi Cleopatra să pornească din dosul bufetului, şi noi să ne ascundem la pândă sub movilă la grotă.

Tragem iar cu urechea — nimic.

„Să ştii, zic eu, că i-a fost frică Poltronului să vie: nu vine el noaptea pân Cişmegiul pustiu.”

Mitică zice: „Atuncea n-am făcut nimic!" Da' Cleopatra: „Aş! nu se poate!... A venit!”

Şi până să n-apuce să zică, auzim: (fluieră partea întâia a marşului „Margareta”, fals şi tremurat.)

„Ai auzit? zice Cleopatra. Haide!”

Ne lasă pe noi şi pleacă uşor spre movilă, noi în partea ailantă şi Mitică după ea la distanţă — acum auzeam bine: (continuă fluierul mai hotărât.) Cleopatra se suie-ncetinel pe potecă şi noi ne pitulăm după bolovanii de jos...

... Am auzit fluierul (continuă fluierul şi mai hotărît şi deodată se opreşte brusc) încetând şi un „ah! de n-ar veni bărbatu-meu!" pe urmă nişte pupături şi şoptituri; da' nu puteam înţelege nimic de vâjâiala havuzului din lac... Am stat aşa câteva minute şi deodată auzim pe Mitică prefăcut:

„Cu nevastă-mea, mizerabile! te-am mâncat!”

Apoi un răcnet, o pocnitură, o bufneală de trup căzând, toate într-o clipă, şi ţipetele Cleopatrii:

„Săriţi! l-a omorât!... Mitică!... Mitică!...”

De-a buşile peste bolovani, ne-am jupuit genunchii, am fost la moment sus... Mitică lungit pe spate horcăia adânc, Cleopatra lupta să-i ridice capul greu, Mişu sta ţapăn în picioare.

Ce fusese asta ? (scoate o batistă chic şi se şterge emoţionat.)

Cleopatra îl luase în braţe pe Mişu; îi făcea declaraţii de amor; Mitică a strigat de la spatele lui Mişu; Mişu s-a desprins de Cleopatra, s-a întors în loc şi, când a dat Mitică să pornească spre el, a ridicat bastonul de vârf cu măciulia nodoroasă-n sus, şi l-a plesnit pe Mitică drept în frunte cu sete... Auzi putere la Poltronul!... (îşi face cruce) de frică!...

Am alergat în toate parţile; nici un sergent în grădină... Am dat fuga-n bulevard, am găsit o birje, pe urmă şi un sergent — nu vrea la început să vie dobitocul, zicea că e păcăleală de întâi aprilie, parcă nouă de păcăleală ne ardea!

L-am ridicat pe Mitică încetinel... Nu mai horcăia aşa tare... începuse să se lumineze bine şi ploua mereu... Mantaua Cleopatrii era plină de sânge... Obrazul lui Mitică negru ca postavul şi umflat ... I-am lăsat la Colţea pe amândoi şi noi am mers la poliţie.

El a murit pe seară — aşa a spus doctorul; (zâmbind sceptic) eu zic că era mort chiar când am ajuns la spital: când l-am luat să-l coborâm din birje, a mai horcăit o dată tare şi pe urmă s-a plecat scurt cu bărbia-n piept, parcă i-a trosnit junghetura... (face mişcarea.) Atuncea, când s-a aplecat, i-am văzut creierii amestecaţi cu păr şi sânge cu spumă. (grimasă.)

Ce-am păţit...

A doua zi ne-a dus de la poliţie să ne confrunte cu mortul... Venise şi mă-sa lui Mitică — o mahalagioaică... ce gură! făcea un scandal! parcă era nebună, se muşca de mâini, se trăgea de păr... Ne-a ocărât, ne-a blestemat... ba pe Cleopatra a şi scuipat-o. (bocindu-se ca bătrâna.) „Mitică! frumosul maichii! Mitică!" (schimbând tonul şi mutra şi dând din umeri.) Ei, asta mi-e necaz mie... Mitică şi frumos! Poftim!

După aia, ţine-te tămbălău trei luni de zile pe la Văcăreşti, pe la instrucţie, pe la juraţi... Pe Mişu l-a achitat... Da' ce ne-a făcut la toţi procurorul! Pe urmă (foarte mâhnit) ne-a dat afară de la minister cu raport motivat — că suntem scandalagii. Halal de întâi aprilie!... Eu îi spusesem lui Mitică... (pleacă fluierând cu brio „Margareto, îngeraş iubit”.)

La multi ani Constanta Buzea

2011-03-29T15:28:00.000+03:00

Echipa culture2share ureaza un sincer si calduros LA MULTI ANI poetei Constanta Buzea!!

Constanta Buzea - In Locul Unde Ne Vom Fi Retras

Sunt ostenita când te simt aproape
De grija ta m-as lepada un ceas
Un greier mare noptilor da glas
Marunte flori viseaza sa-l îngroape.

Nelinistita viata mea încape
În umbra fara ghimpi de la popas.
Ce vom avea din ce ne-a mai ramas?
Nici un cuvânt nespus sa nu ne scape.

În voia lor vei crede ca te las
Si vor fi nori ca-n preajma unor ape
În locul unde ne vom fi retras.

Sufletul tau se sparge ca un vas
La care vin prea multe sa se adape
Salbaticiuni si vite de pripas

In jurul unui divort

2011-03-22T19:43:00.000+02:00

Misu St. Popescu vrea sa divorteze.
Lung prilej de vorbe si de ipoteze!
Unii spun ca Misu singur e de vina,
Ca la ei in casa n-a fost zi senina.
Ca nu poate nimeni sa-i mai intre-n voie
Si-a avut norocul de-a gasit pe Zoe,
Care-i rabda toate de cand l-a luat.
Ca desigur alta nu l-ar fi rabdat
Nici macar o luna, insa biata fata
Este bunatatea personificata!
Ca-nainte Zoe pana nu-l luase
A respins partide mult mai serioase:
Jorj Athanasiu, cind era flacau...
Goldman de la Credit... Guta Popandau,
Angrosist de vinuri, o partida rara
Si cu care Misu nici nu se compara
Toti cu situatii si destul de „bine“,
Refuzati de dansa, ca sa ia... pe cine!
Ca saraca Zoe cand l-a cunoscut
Era fara slujba si dator vandut.
Ca de-atunci incoace ea zadarnic spera,
Ca el n-are-n casa nici o maniera,
Nu respecta seara orele de masa,
Rareori cu leafa nimereste-acasa,
Frecventeaza cele mai de jos localuri
Si se tine noaptea numai de scandaluri...
Dar mai e un lucru mai fenomenal:
Misu St. Popescu este imoral!
Parca ea nu stie ca, de-acum un an,
Dumnealui se tine cu madam Varlan?

O caricatura... un chibrit... o aia
Cu piciorul mare si c-un par cat claia,
O mahalagioaica... Afectata... rea,
De se mira lumea: ce-a gasit la ea?
Altii spun ca totusi nu-i de vina el,
Ca din contra, Misu e un sot model,
Insa ea, Popeasca, este o ingrata.
C-ar fi stat si-acuma tot nemaritata,
Daca din pacate nu s-ar fi gasit
Un neghiob ca Misu, un imbrobodit...
C-a luat-o tocmai de pe la Vaslui
Unde se dusese la un var de-al lui
Care-avea la dansii casa cu chirie.
Ca vorbeau adesea la bucatarie,
Mai cu seama ziua cand trecea la masa.
Ca duduca Zoe scutura prin casa
Si nu zice nimeni ca era bigota
Insa frantuzeste nu stia o iota!
Ca gasind odata niste carti franceze,
A rugat pe Misu „s-o initieze“...
(Promitea fetita!) Tot asa mereu,
Azi o sarutare, maine... mai stiu eu?
Ba cu frantuzeasca, ba cu scuturatul,
Pana cand la urma a-ncurcat baiatul!...
Toate astea insa la un loc denota
C-a luat-o goala, fara nici o dota.
Trei perechi de case? Stie Dumnezeu...
Trei perechi de mofturi! N-o spun numai eu.
Intrebati pe Lambru, pe madam Palade
(O persoana-n varsta, foarte cumsecade)
Si pe toata lumea care-o cunostea,

C-a luat-o numai cu ce-a fost pe ea...
El putea desigur altfel sa se-nsoare,
Dar in loc sa-i fie recunoscatoare,
Sa-l respecte-n casa si sa-l menajeze,
Dumneaei, din contra, tine sa dicteze!
Misu nu e liber nici macar un pas,
Toata lumea vede ca l-a dus de nas.
Dar in schimb, fireste, ea, de la-nceput
Fara nici o jena a facut ce-a vrut,
Seara, cand o cauti, pleaca la cucoane.
Ziua se ocupa numai cu romane,
Iar bucatareasa (c-au schimbat femeia)
Are tot pe mana, pana cand si cheia
De la magazie si de la dulap,
Care va sa zica si-a facut de cap.
Altii spun ca Zoe, la madam Lipan,
A-ntalnit pe unu, Iorgu Damian,
Flutur de saloane, mare puslama.
Ca-ntre ei desigur exista ceva,
Fi’ndca ea-ntr-o clipa de sinceritate
A scapat o vorba la madam Stamate:
„Ah, ma chere, ce nobil si distins baiet!...“
Iar madam Stamate n-a tinut secret,
Si-i destul sa afle cateva persoane...
Tot atunci, se vede, una din cocoane
I-a facut pesemne lui o anonima
Unde iscalise doar atat: „Cu stima...“
Si-i scria acolo spun din auzite
Ca „madam Popescu prea se compromite...“
Dar el n-a citit-o, nefiind francata.
Si-a trecut si asta.

In sfarsit, odata
Trebuind sa plece Misu la Vaslui
Pentru niste case, un amic de-al lui,
Unul de la Banca, l-a pornit cu sila
Sa ia trenul numai pana la Chitila
Si sa stea acolo tocmai timpul strict,
Ca sa-i poata prinde in flagrant delict...
Ca venind Popescu si vazand lumina,
A intrat in curte tocmai prin gradina
Si batand la usa care da-n salon,
Cineva din casa i-a stigat: „Pardon!“
Zoe sta de vorba, nici nu s-astepta
(Ca era devreme... zece si ceva)
Si crezand ca-i mata sau vrun alt ecou,
Cand vazu ca-i Misu, a ramas tablou,
El paru deodata foarte incantat.
Ma iertati le zise ca v-am deranjat!...
Puse-apoi paltonul peste geamantan
Si venind cu-ncetul catre Damian
Care sta sa plece, zise: Buna seara.
(Damian atuncea s-a facut ca ceara.)
Nu mai stati de vorba? Poate ca ti-e somn...
Te grabesti prea tare, mult stimate domn!
Si zicand acestea cu o voce calma,
Vru sa-l ia de guler si sa-i dea o palma.
Domnule Popescu... nene! stai un pic...
Pe parola noastra ca n-a fost nimic!...
Damian, saracul, nu stia ce zice,
Dar gasind la urma un moment propice,
Cand vazu ca treaba tot mai rau se-ncurca,
A fugit...

Iar sotii se certara furca.
Ea-l lua cu bine, nu-l scotea din „draga“,
Socotind ca astfel va putea s-o dreaga,
Dar la urma urmei, ca sa-l deie gata,
A-nceput sa faca, ea, pe suparata.
Ca odinioara l-a iubit un pic,
Dar nu-l cunoscuse chiar asa mojic...
Si-ntorcand o clipa capul indarat,
I-a strigat din usa: Te-ai prostit di tat!...
*
Toate astea insa n-au nici un temei,
Ca nu stie nimeni ce-a fost intre ei.
Vineri toata lumea a putut sa-i vada
Amandoi alaturi, brat la brat, pe strada...
Ei, si stiti, aseara, dupa ce-a stat ploaia,
Ce-a aflat Tantica de la Procopoaia
Cand s-a dus sa-i ceara un model de sort?...
Ca madam Popescu nu mai da divort.

Şi totuşi există speranţă pentru România

2011-03-15T23:49:00.003+02:00

Nu îmi rămâne decât să-mi cer scuze şi să-mi fac singură mustrare de conştinţă pentru că, azi 15 martie când netrebnici au cutezat să blameze josnic simboluri naţionale, eu m-am lăsat copleşită de probleme personale. Mi s-a sugerat - referitor la problema respectivă - nu foarte subtil să tac. Oare? Să tac?Când am dreptate? Să plec capul, să închid ochii sau dacă chiar nu pot să trăiesc aşa să plec din ţară? Hmm... aproape că era să iau în considerare această variantă. Spre norocul meu, timp de 2 ore mi-am reoxigenat şi creierul şi sufletul. Aşa că, pentru moment încerc să răscumpăr timpul pierdut azi în gânduri negre şi, deşi mă gândisem iniţial să postez câteva cântece despre, cu şi pentru România, mi-am amitit că în 2008 când eram departe de ţară, am creat un blog pentru Ziua Naţională a României. Vă invit să zăboviţi câteva momente şi sunt convinsă că veţi înţelege cine am fost noi, românii, cine suntem şi cine o să fim, indiferent de etnie.
http://iubesc-romania.blogspot.com/

DE CE -uri fără răspuns

2011-03-14T11:10:00.002+02:00

Iată că a venit primăvara, perioadă când TOTUL renaşte... sau aşa ar trebui! Pentru că în România totul pare să hiberneze încă, mi-au renăscut mie în minte DE CE -urile fără răspuns:

1. DE CE preferă românii să se dichisească şi să meargă la Mall, în loc de Operă?
2. DE CE prima pagină a ziarelor şi a buletinelor de ştiri (de fapt nu prima pagina, intreg cuprinsul unor ziare) este alocat unor divorţuri şi nu evenimentelor culturale (concerte, expoziţii, lansări de carte) ?
3. DE CE doar tragediile umane bat la audienţă aceste divorţuri, prin comentarii menite să stârnească panică sau să promoveze lamentarea vis - a- vis de un posibil asemănător scenariu în România? DE CE nu mai bine să se caute soluţii şi pentru ţară şi pentru oferirea de ajutor (în limitele posibilităţilor) celor care au trecut prin tragedia ce a urcat cota audienţei posturilor tv?
4. DE CE gâlceava de pe uliţă sau sarmalele oferite moca sau vizitarea unor moaşte scot oamenii din case, îi fac imuni la frig, înghesuială şi stat în picioare, dar la evenimentele culturale rămân sălile goale?
5. DE CE o paraşută cu ţâţe false, dezbrăcată aproape total de haine şi goală puşcă intelectual, sau o ziaristă de la aşa numitele ziare de scandal, sau personaje de genul iubita fostului iubit al actualei iubite a lui x sau z sau y sunt vedete, staruri, apar în emisiuni şi sunt promovaţi, iar oameni de substanţă, oameni a căror valoare este exprimată prin muzică, cuvinte, sau printr-un produs artistico-culturalo-intelectual sunt ignoraţi?
6. DE CE play-back-ul e mai apreciat decât muzica live?
7. DE CE în loc să se construiască, să se clădească ceva durabil (în orice domeniu), în loc să muncim şi să primim răsplata în funcţie de muncă, la noi sunt răsplătiţi cei care fură, înşeală, fraieresc? Şi DE CE aleg românii să omoare capra vecinului (sau pe vecin) ori chiar să-şi ia propria viaţă pentru 5 minute de faimă efemeră la ştiri, în loc să se dezvolte spiritual şi intelectual şi aşa să acceadă şi la recunoaştere?
8. DE CE avem curs de manele la Conservator?
9.DE CE la noi sunt călcaţi în picioare doctorii, profesorii, cercetătorii, intelectualii toţi?
10. DE CE românul leneveşte apatic în faţa televizorului, înghiţind tot soiul de baliverne şi aşteptând să curgă laptele şi mierea din tavan (mă scuzaţi maşinile, vilele şi euroii) şi nu alege să se dezvolte nu în burtă şi şunci ci în intelect?
Sunt doar câteva întrebări care bănuiesc că vor rămâne fără răspuns sau poate, eventual vor primi câteva înjurături că au ocupat din spaţiul cibernetic dedicat vieţii fascinante a unor figuranţi (asta ca să mă exprim elegant, dar şi statutul de figurant pare prea elevat pentru cei în cauză)?

Spectacole Opera Romana aprilie 2011

2011-03-13T12:18:00.003+02:00

Va invitam la opera. Ca sa stiti din timp ce program sa va faceti, iata care este oferta din luna aprilie a Operei Romane din Bucuresti. O oferta irezistibila, cu spectacole extraordinare pe care nu puteti sa le ratati.

Vineri, Aprilie 01, 2011

CARMEN (18:30)
Don José -Hector Lopez (debut), Escamillo -Ştefan Ignat, Dancairo-LIVIU INDRICĂU, Remendado-LUCIAN CORCHIŞ, Zuniga -Horia Sandu, Morales -Daniel Filipescu, Carmen -Oana Andra, Micaela -Mihaela Stanciu, Frasquita-Simona Neagu, Mercedes-ANTONELA BÂRNAT (debut), Solisti balet: Mădălina Slăteanu, Antonel Oprescu, Mirela Simniceanu, Cătălin Caracaş, Dirijor-Iurie Florea

Sâmbãtã, Aprilie 02, 2011

VISUL UNEI NOPTI DE VARA (11:00)
Spectacol SEOB
Foaierul galben

La TRAVIATA (19:00)
SPECTACOL EVENIMENT
Violetta -Irina Iordăchescu, Flora -Sidonia Nica, Annina-Cristina Eremia, Alfredo -ŞTEFAN POP, Germont-Iordache Basalic, Gaston -Valentin Racoveanu, Baronul -EUGEN VOICU (debut), Marchizul -Daniel Filipescu, Doctorul -Ştefan Schuller, Giuseppe-Constantin Negru, Servitorul-Constantin Negru, Comisionarul -Alin Mânzat, Solisti balet: Irinel Manolovici, Beatrice Şerbănescu, Ileana Sora, Rodica Fiastru, Antonel Oprescu, Dirijor -Vlad Conta

Duminicã, Aprilie 03, 2011

HANSEL si GRETEL (11:00)
Peter-Florin Simionca, Gertrud-Madeleine Pascu, Hansel-ANTONELA BÂRNAT, Gretel-IOANA MITU, Vrăjitoarea -Adriana Alexandru, Zâna nopţii-Simonida Luţescu, Zâna zorilor-VALENTINA TUDOSE, Dirijor-Vlad Conta

TANGO.RADIO and JULIET (19:00)
Blind Tango: Alexandra Gavrilescu, Valentin Stoica
Tango Fatal: Adina Tudor, Mihai Mezei
Tango Timid: Diana Tudor, Bogdan Canila
RADIO AND JULIET
Juliet: Bianca Fota
Barbatii: Gigel Ungureanu,Virgil Ciocoiu, Bogdan Canila, Mihai Mezei, Valentin Stoica, Raul Oprea

Miercuri, Aprilie 06, 2011

RECITAL VOCAL-INSTRUMENTAL (19:00)
Spectacol SEOB
Foaierul galben
Solista: Silvia Sorina Munteanu

Joi, Aprilie 07, 2011

RECITAL VOCAL-INSTRUMENTAL (19:00)
Spectacol SEOB
Foaierul galben

Vineri, Aprilie 08, 2011

AIDA (18:30)
SPECTACOL EVENIMENT
Regele-MARIUS BOLOŞ, Amneris-LILIANA MATTEI CIUCA, Aida-Silvia Sorina Munteanu, Radames-KAMEN CHANEV, Ramfis-POMPEIU HĂRĂŞTEANU , Amonasro-Eugen Secobeanu, Mesagerul-Valentin Racoveanu, Marea preoteasa-Dorina Cheşei, Solisti balet: Mădălina Slăteanu, Magdalena Rădulescu, Alin Gheorghiu, Dirijor -Iurie Florea

Sâmbãtã, Aprilie 09, 2011

HARAP ALB - PREMIERA (11:00)
Balet pentru copii
Spectacol SEOB
Foaierul galben

MADAMA BUTTERFLY (19:00)
Butterfly-Mariana Colpoş, Suzuki-Sidonia Nica, Kate-Gabriela Drăguşin, Pinkerton-Hector Lopez, Sharpless-Vicenţiu Ţăranu, Goro-Valentin Racoveanu, Yamadori-Daniel Filipescu, Bonzo-MARIUS BOLOŞ, Comisarul imperial-Vasile Chişiu, Ofiţerul stării civile-Mihai Iacob, Dirijor -CORNEL TRĂILESCU

Duminicã, Aprilie 10, 2011

ALBA ca ZAPADA si cei SAPTE PITICI (11:00)
Albă ca zăpada: Bianca Fota, Prinţul: Gigel Ungureanu, Regina: Monica Petrică, Regele: Antonel Oprescu, Vânătorul: Virgil Ciocoiu, 7 pitici: Cleopatra Rogalski, Dana Balint, Cristina Mitu, Georgiana Stroe, Andrei Dolcoş, Răzvan Marinescu, Mircea Ioniţă, 4 prietene: Magdalena Rădulescu, Mihaela Soare, Liliana Nică, Andra Ionete, Dirijor-Ciprian Teodoraşcu

La BOHEME (19:00)
SPECTACOL EVENIMENT
Rodolfo -Marius Manea, Mimi -CELIA COSTEA, Musetta -Dorina Cheşei, Marcello -Ionuţ Pascu, Schaunard -Vasile Chişiu, Colline -Horia Sandu, Benoît -Paul Basacopol, Alcindoro -Ştefan Schuller, Vameşul-Adrian Ionescu, Parpignol-Constantin Negru, Dirijor-Vlad Conta

Miercuri, Aprilie 13, 2011

TANGO EMOCION (19:00)
Spectacol SEOB
Foaierul galben
Solisti: Oana Andra, ANDRAS CHIRILIUC, La pian-ALEXANDRU PETROVICI

Joi, Aprilie 14, 2011

RITA (19:00)
Opera rara
Spectacol SEOB
Foaierul galben
La pian - Lidia Butnariu

Vineri, Aprilie 15, 2011

SEARA BEETHOVEN (19:00)
Lieduri pentru voce, pian, vioara si violoncel
Spectacol SEOB
Foaierul galben
Solista-ANA MARIA COMSA
La pian-Mihaela Vâlcea

Sâmbãtã, Aprilie 16, 2011

I QUATTRO RUSTEGHI - PREMIERA (19:00)
SPECTACOL EVENIMENT
Dirijor -Vlad Conta

Duminicã, Aprilie 17, 2011

HARAP ALB (11:00)
Balet pentru copii
Spectacol SEOB
Foaierul galben

I QUATTRO RUSTEGHI - PREMIERA (19:00)
SPECTACOL EVENIMENT
Dirijor -Vlad Conta

Miercuri, Aprilie 20, 2011

NABUCCO (19:00)
SPECTACOL EVENIMENT
Nabucco-CARLOS ALMAGUER, Ismael-CRISTIAN MOGOŞAN (debut), Zaccaria-POMPEIU HĂRĂŞTEANU, Abigaille-Silvia Sorina Munteanu , Fenena-Oana Andra, Marele preot-MARIUS BOLOŞ, Abdallo-Valentin Racoveanu, Anna-Dorina Cheşei, Solisti balet: Mădălina Slăteanu, Vicenţiu Popescu, Raul Oprea, Dirijor-CORNEL TRĂILESCU

Joi, Aprilie 21, 2011

COLINDE DE PASTE (19:00)
Foaierul galben
Solista-Felicia Filip

Joi, Aprilie 28, 2011

AMADEUS (19:00)
Spectacol SEOB
Foaierul galben
Solisti-CRISTINA MARTA SANDU, SORANA NEGREA, VASILE ORHEIAN, Florin Simionca, MARIUS BOLOS, Actori-MARIUS BODOCHI, RAZVAN OPREA, La pian-Lidia Butnariu, Cvartetul de coarde Resonance, Dirijor-Ciprian Teodorascu

Vineri, Aprilie 29, 2011

TANGO EMOCION (19:00)
Spectacol SEOB
Foaierul galben
Solisti: Oana Andra, ANDRAS CHIRILIUC, La pian-ALEXANDRU PETROVICI

Sâmbãtã, Aprilie 30, 2011

PETRICA si LUPUL (11:00)
Spectacol SEOB
Foaierul galben
Povestitor-MAIA MORGENSTERN
Dirijor-Vlad Conta

Le CANTATRICI VILLANE (19:00)
Spectacol SEOB
Foaierul galben
Rosa -RODICA VICA, Carlino-LIVIU INDRICAU , Agata-ANDREEA IFTIMESCU , Gianetta-Cristina Eremia, Don Bucefalo-Stefan Schuller, Don Marco-Paul Basacopol , Nunziello-Narcis Brebeanu , La pian-Lidia Butnariu

sursa http://my.operanb.ro/component/option,com_jcalpro/Itemid,75/extmode,flyer/date,2011-04-01/lang,ro/

Depinde totul doar de noi

2011-03-04T11:10:00.005+02:00

Un adevăr simplu şi ignorat. Un adevăr evident şi necunoscut. Un adevăr pe care toţi l-am uitat la un moment dat şi pe care din păcate şi mai mulţi nu l-au aflat, voit sau nu, niciodată.
Când suntem mici aşteptăm să ne hrănească părinţii, să ne îmbrace, să ne spună ce să facem, să ne cumpere ce ne dorim. La şcoală aşteptăm să primim informaţia de la profesori, să copiem de la colegul/colega de bancă. Ajunşi la adolescenţă, primim bani de la părinţi, baiatul/fata care ne place trebuie să ne ofere dragostea lor veşnică şi nu numai. În facultate ne aşteptăm să trecem doar pentru că am făcut efortul să ajungem la exemen, sau dacă nu oricum profii devin îngăduitori la restanţe. În special dacă vorbim de facultăţi de stat, doar cine nu vrea să termine o facultate rămâne azi fără studii superioare. Ieşim din facultate şi vrem să avem bani, maşini, case şi o viaţă cu tot ce ne dorim (de cele mai multe ori lucruri materiale), fără însă să fim nevoiţi să depunem cine ştie ce efort. Cârcotim pe la colţuri că Statul nu ne dă, nu ne face, nu ne drege...dar ne dăm acordul să ne gestioneze traiul unora care promit într-un spectacol actoricesc repetat că O să trăm bine! Acum, dacă ei asta spun şi nu introduc în acordul verbal şi obligaţii din partea noastră, sperăm în binele căzut din cer, atât de mult visat. Când nu se adevereşte proorocirea viitorului îmbelşugat ne înverşunăm la un suc cu tovarăşii de suferinţă, că nimic nu merge în ţara asta, că nu avem bani, că trăim nu bine, ci foarte rău...Şi ne revoltăm că nimeni nu face nimic să schimbe situaţia!!! Şi dacă ridică cineva problema Dar noi, fiecare, individual ce facem să fie mai bine?, răspunsul vine parcă mecanic învăţat Ce pot să fac eu? Sunt prea insignifiant? Nu am cum să fac ceva!
Greşit!!! NOI suntem cei care prin acţiunile noastre oricât de mărunte putem schimba ceva. Neimplicarea este o otravă mai periculoasă decât un act greşit sau rău realizat.
M-am obişnuit să fiu privită ca o ciudată, sau mai diplomatic spus mult prea visătoare pentru lumea de azi, doar pentru că vreau mai mult decât să primesc, vreau să ofer, fără pretenţia de a câştiga ceva în schimb. Aproape de fiecare dată când am pornit să pun în aplicare o idee, m-am lovit de întrebarea celor din jur Şi ţie ce şi cât îţi iese? Iar când am spus că material probabil nimic, câştigul e sufleteşte şi nu e doar al meu, priviri mirate m-au străpuns din toate direcţiile.
În facultate am continuat o tradiţie începută pot spune încă din clasa I, aceea de a scoate o revistă. În clasa întâi scriam pe foi de matematică articole referitoare la ce se întâmpla în curtea blocului - Glasul Copilăriei era ziarul. Apoi în clasa a şasea şi apoi la liceu am scos revista şcolii ( bătute la maşina de scris apoi la calculator şi multiplicate la xerox). Astfel la facultate am pus împreună cu câteva colege bazele revistei studenţilor facultăţii de istorie: Papirus. Ca şi înainte, fondurile erau din banii de buzunar primiţi de la părinţi. Doi ani am încercat să susţin această iniţiativă, până ce colegii de la ligă au furat proiectul, l-au finaţat şi m-au înlăturat pentru că viziunea mea asupra proiectelor nu începea cu Şi nouă cât ne iese din asta!
O perioadă m-am retras şi câţiva ani mi-am trăit tinereţea aşa cum o înţeleg majoritatea: un serviciu la stat, ieşiri în oraş, cheltuirea resurselor financiare în interes strict personal. Şi am ajuns şi eu să mă plâng de cât de rău e, cât de grea e viaţa... A fost rătăcire pentru care îmi cer scuze şi pentru care încerc acum să mă recompensez.
Am avut norocul, ca mergând 6 luni în Franţa să găsesc prieteni dispuşi să investească în cultură şi în caliatate cu inima deschisă. Astfel ne-am reunit forţele într-o asociere socio-culturală şi încercăm cu paşi mici să schimbăm ceva.
Cu un serviciu la stat, un doctorat în desfăşurare şi muncă voluntară pentru strângerea de fonduri pentru proiecte culturale şi sociale, cei din jur continuă să privească ciudat la mine când le spun că fiecare proiect realizat îmi aduce mie o linişte şi o împacare sufletească pe care niciun lucru material nu mi-ar putea-o oferi, mai ales când ştiu că, desi mulţi nu-şi dau seama, viaţa lor se îmbogăţeşte irevocabil prin accesul la cultură.
Eu am avut norocul datorită părinţilor mei să am acces la o bibliotecă impresionantă, să cresc cu spectacole de teatru, operă etc. şi să înţeleg că bogăţia materială e insignifiantă, şi efemeră dacă nu e susţinută de o bogătie culturală, intelectuală şi sufletească.
Noi suntem cei care trebuie să ne luptăm ca visurile să prindă viaţă.
Indiferent la ce aspirăm, ce ne dorim, pentru împlinirea oricărui ideal trebuie să înţelegem că DEPINDE TOTUL DOAR DE NOI.

Multumiri pentru o seara deosebita

2011-02-27T16:18:00.000+02:00

Asociatia InterAct multumeste tuturor celor care au venit aseara, 24 februarie 2011 in Club Crossroads pentru a sarbatorii Dragobetele.

A fost o deosebita onoare si o reala placere sa-i avem alaturi de noi pe Andrei Paunescu si cei de la Trupa Totusi, pe cei de la Tapinarii, pe Marius Matache şi Folk Band Imperfect şi pe cei de la Micul Paris.

Mulţumim lui Onu Pavelescu şi celor de la Micul paris pentru momentele frumoase şi pline de energie cu care ne-au încântat seara trecută.

Mulţumim lui Marius Matache şi celor de la Folk Band Imperfect pentru momentele speciale pline de voie bună pe care ni le-au oferit aseară.

Mulţumim celor de la Ţapinarii pentru momentele deosebite, pline de umor, adevar şi pentru un spectacol veritabil şi de calitate excepţională pe care le-au oferit în seara de Dragobete.

Mulţumim lui Andrei Păunescu şi celor de la Trupa Totuşi pentru momentele excepţionale pline de emotii şi pentru că ne-au fost alaturi de Dragobete, venind direct dupa spectacolul de la Sala Palatului.

Mulţumim celor de la Club 100 Crossroads pentru amabilitatea de a ne gazdui şi a ne oferi posibilitatea ca acest concert pentru Dragobete să devină realitate.

Mulţumim partenerilor media pentru promovarea extraordinara a acestui eveniment.

Mulţumim tuturor celor care au venit aseara la Folk 4 Dragobete pentru a marca alaturi de prieteni ziua romaneasca a iubirii. Ne cerem scuze celor care nu au mai avut loc, si speram ca pe viitor ne vor fi alaturi.

Multumim Afi Palace Cotroceni pentru posibilitatea de a organiza Handmade Spring Expo şi implicit mulţumim expozanţilor pentru sprijinul acordat în realizarea concertului Folk 4 Dragobete.

Mulţumiri tuturor celor care ne-au ajutat cu organizarea acestui event, şi mulţumim Angelicai Helena Marinescu pentru tot sprijinul acordat pe parcursul organiyarii acestui concert.

Te salut generatie in blugi

2011-02-19T00:14:00.000+02:00

Cenaclul Flacara a fost un fenomen cultural din anii 1970 si prima parte a anilor 1980 condus de poetul Adrian Paunescu. De la poezia compusa de însusi Adrian Paunescu (uneori instantaneu, pe scena) si pâna la versurile recitate din poeziile poetilor consacrati, de la muzica timid îngânata de debutanti anonimi, care urcau pentru prima data pe scena si pâna la unele piese deja cunoscute a unor formatii sau grupuri muzicale si a unor solisti deja afirmati, Cenaclul Flacara a delectat publicul cu muzica începând de la melodii populare si pâna la muzica clasica, folk si rock.
Filmul "Te salut Generatie in blugi" este o marturie de exceptie a ceea ce a insemnat CENACLUL FLACARA, un film documentar realizat si apoi interzis la mijlocul anilor `80. Va invitam sa va faceti comozi si sa urmariti un spectacol absolut exceptional!

Folk 4 Dragobete - 24 februarie in Club 100Crossroads

2011-02-17T10:02:00.007+02:00

Va asteptam in Club 100 Crossroads, calea Mosilor nr 100, pe 24 februarie incepand cu ora 21.30 sa sarbatoriti Dragobetele alaturi de:

Andrei Paunescu si Trupa Totusi
Trupa Totuşi a luat parte la tot felul de spectacole mai ales in tara, la festivaluri de rock, la concerte cu mai multe trupe si solisti, dar si singura.
De 28 de ani Andrei Paunescu si cei de la Trupa Totusi reusesc prin piesele interpretate de ei sa creeze o atmosfera incarcata de sentimente, inspiratie si trairi dintre cele mai diverse.
Amintim doar cateva dintre cantecele interpretate de ei:
- Amor cubist,
-Acelaşi basm,
-Şapte mări şi şapte ţări,
-Suntem aroganţi,
-Ţara lui Impozit Vodă,
-Doamne ocroteşte-i pe români,
-Roboţii, Totuşi,
-Figurantii,
-Sa nu pleci,
-Noi intre noi,
-Ce simplu mi-ar fi daca nu te-as iubi.

mai multe info pe http://www.andreipaunescu.blogspot.com/

Trupa Tapinarii
Trupa Tapinarii s-a format în anul 2001. Cosmin Covei facuse un filmulet-portret, avand ca protagonist un pitic stripper, apoi a fost compusa si piesa „Sunt fericit”, iar filmuletul s-a transformat în videoclip muzical. Cenzurat de MCM la acea vreme, din cauza faptului ca protagonistul aparea destul de sumar îmbracat, doar în chiloti, „Sunt fericit” a avut premiera pe TVR 1 la matinalul lui Robert Turcescu.Atomic tv a difuzat videoclipul în noaptea de înviere în 2001.

Albume Tapinarii:
2001 – Sunt Fericit
2002 – Idei Preconcepute
2003 – Utopia
2004 – Ultimul Super Erou – cu Florin Piersic jr.
2005- Un rege fara regat – povestea lui Tanase
2006 – Viata de cuplu e ca mersul pe tricicleta – povestea lui Covei
2008 – 7 pacate rascumparate
2010-2010 ani de folk alternativ-best of -editie speciala cu JURNALUL NATIONAL

Videoclipuri Tapinarii
2001 – Sunt Fericit
2001 – Unde esti?
2002 – Sfarsit si inceput de lume
2003 – Embargo pe creier
2005 – Pentru voi
2006 – Pescarus
2007 – Cugetare
2010- 2010

susa http://tapinarii.ro/povestea/

Marius Matache&Folk Band Imperfect

Povestea formatiei incepe pe un calorifer din caminul A din Complexul “Grozavesti” cu Make si celalalt membru fondator al trupei Madalin Giambasu “Madu” zdranganind de la Beatles la Constantin Fulgerica. Dupa ce au evoluat ca “Make si Madu” sau “Carlos si Santana” pe la baluri sau diverse concursuri studentesti, pe 8 aprilie 2004 apareau intr-un concert la Big Mamou sub numele de Imperfect, alaturi de Keta si Nexus.
Imperfect apare in Ianuarie 2007 ca trio in Club Utopia, cu un recital de 30 min in cadrul serilor de folk “Folk, frate!”, prilej cu care apar si intr-un interviu la TVR Cultural (disponibil in sectiunea mass-media). Si vara lui 2007 a insemnat o prezenta constanta pe litoral pentru Imperfect, din nou ca trio.

sursa http://www.mariusmatache.ro/folk-band-imperfect/

Trupa Micul Paris

Trupa Micul Paris va asteapta pe 24 februarie 2011 in Club 100 Crossroads sa sarbatoriti impreuna cu ei Dragobetele - ziua romaneasca a iubirii.
Trupa "Micul Paris" a prins contur in clubul Iron City, la Bocancul Literar, din aplauzele publicului si ospitalitatea organizatorilor. Au inceput in doi, Onu si George, apoi si-au chemat prietenii si, dupa cateva "rocade", iata-i in formula finala:

Onu Pavelescu - Micul Paris
Onu Pavelescu - chitara, voce
Radu Cartianu - Micul Paris
Radu Cartianu - chitara bass
Adi Sebe - Micul Paris
Adi Sebe - chitara, voce
Narcis Dumitrache - Micul Paris
Narcis Dumitrache - tobe

Folk 4 Dragobete

2011-02-10T21:22:00.001+02:00

Pe 24 februarie 2011,de Dragobete, incepand cu ora 21.30, Asociatia InterAct va asteapta in Club 100 Crossroads sa sarbatoriti intr-un mod autentic ziua iubirii romanesti in cadrul concertului: Folk 4 Dragobete. Vor sarbatori de Dragobete alaturi de tine Trupa Micul Paris, Marius Matache&Folk Band Imperfect, Tapinarii si Andrei Paunescu si Trupa Totusi. Distractia, Voia Buna si Muzica Live se fac responsabile pentru sarbatorirea Iubirii de Dragobete. Intrarea este libera. Va asteptam !

DRAGOLENTIN EDITIA A DOUA la CCSB

2011-02-05T20:08:00.002+02:00

Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti va invita la Dragolentin editia a-2-a a festivalului de dragoste, 14-24 februarie 2011

Dragolentin. Festivalul Dragostei. A doua ediţie, tot cu dragoste. 10 zile pe parcursul cărora ne exprimăm Iubirea, cât mai artistic. La Casa de Cultură a Studenţilor din Calea Plevnei 61. Ne manifestăm dragostea prin teatru, muzica, acte de generozitate, poezie, literatură, voluntariat astfel:

13 februarie, ora 21:00 – Concert Dragolentin cu: trupele “Tiptil”, “Trupa 13”, “Sprint”

14 februarie, ora 19:00 - spectacol de teatru TS “Podul” – “Mărăcini în gură, plopi si o apă, vă rog!” de Mihai Anton (o piesă într-un act de două ori care durează 2 ore şi are pauză)

14 februarie, ora 20:00 – spectacol „Şi totuşi există iubire” cu: Andrei Păunescu + Trupa Totuşi, Silvia Ştefănescu, Raul Cârstea şi Mihai Napu, Trupa UAU!, ”Vacanţa Muzicală” cu Radu Pietreanu, Mihai Napu şi Tică Lumânare.

16 februarie,ora 19:00 – Concert de muzica medievală cu grupul “Truverii”

16 februarie,ora 20:00 – Iubeste pe ritm de tobe – show de percutie iDrum (intrarea 10 lei pentru studenti)

19 februarie , ora 19:00 – Repetitie cu public grupul coral “Sound”

19 februarie, ora 20:00 – spectacol TS “Podul” “Cu sufletul” de Dimitre Dinev

21 februarie , ora 09:00 – 12:00 – Campanie ” Donează cu dragoste”

21 februarie, ora 19:00 - spectacol de teatru TS “Podul” – “…de la ochi, de la sprancene, de la sâni cu drăgănele!”

22 februarie, ora 09:00 – 12:00 - Campanie ” Doneaza cu dragoste”

22 februarie, ora 19:00 – Rampa de lansare

24 februarie , ora 19:00 – Datini si obiceiuri romanesti- spectacol folcloric cu Ansamblul Folcloric “Doiniţa”

CCS Bucuresti este si pe facebook si youtube!

Te aşteptăm!

Intrarea este libera.

Sarbatori Fericite

2010-12-23T23:03:00.000+02:00

Cadouri de Crăciun din toată lumea la AFI Palace Cotroceni

2010-12-15T00:33:00.001+02:00

Cadouri de Crăciun din toată lumea la AFI Palace Cotroceni

Dacă încă nu le-aţi cumpărat celor dragi cadouri de Crăciun, o puteţi
face la târgul “Around the World Christmas Expo” ce se desfăşoară în
perioadă 3 - 24 decembrie 2010, la etajul unu al mall-ului AFI Palace
Cotroceni.

Expozanţii vă aşteaptă cu produse speciale, din toate colţurile lumii:
maşti şi obiecte decorative tradiţionale din Africa, produse de artizanat din Peru, cristale şi pietre
semipreţioase din Brazilia şi China, eşarfe şi accesorii din India, dulciuri din Ungaria şi Polonia.
Tot acolo găsiţi şi produse diverse, realizate de meşteri, designeri şi artişti români: icoane, jucării,
handmade de toate felurile, decoraţiuni de Crăciun, etc.
Târgul “Around the World Christmas Expo” este organizat de Asociaţia socio-culturală InterAct, cu sprijinul AFI Palace Cotroceni, şi vine în ajutorul Moşului pentru a lumina Crăciunul copiilor din “Centrul de Zi, Fundaţia Leonardo Murialdo”. Parteneri media: metropotam.ro, unica.ro, port.ro, kudika.ro, 121.ro, onlinegallery.ro

SIMPOZIONUL “ Rolul revoluţiilor în societatea românească de-a lungul timpului . Personalităţile marcante ale acestora”

2010-12-08T22:56:00.004+02:00

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Dolj, Grupul de Iniţiativă Ecologică şi Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, organizează SIMPOZIONUL “ Rolul revoluţiilor în societatea românească de-a lungul timpului . Personalităţile marcante ale acestora”. Acţiunea va avea loc în Sala Mare a Consiliului Judeţean Dolj, joi, 9 decembrie, începând cu ora 11.00. Invitat de onoa...re va fi Ion Iliescu. Deschiderea oficială va fi făcută de Ion Prioteasa, Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj. Vor lua cuvântul: Dr.Ing.Cristiana Sîrbu, Claudiu Iordache, Mihai Fifor, Ion Deaconescu, Florin Olteanu, Constanțiu Dinulescu, Mircea Canţăr, Ion Calafeteanu, precum şi personalităţi din mediul academic, ştiinţific, cultural, etc.
În încheierea simpozionului vor avea loc patru lansări de carte: "După 20 de ani - 1989. An de cotitură în istoria naţională şi în viaţa internaţională", autor Ion Iliescu; "Ideea de revoluţie la români", autor Ionuţ Şerban; "Revoluţia Română din decembrie 1989. Cronologia", ediţia a II-a, autor Alesandru Duţu; "Revoluţia Română din decembrie 1989. Mesaj pentru România", autor Daniela Osiac.
Tot joi, 9 decembrie, la ora 15.30, în Sala Nicolae Romanescu a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” se va deschide expoziţia de carte “Dimitrie Cantemir în colecţiile Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman”, după care se vor decerna premiile Dimitrie Cantemir, cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la domnia principelui Cantemir (1710-1711); de asemenea se vor vizita Secţia de împrumut ADRIAN PĂUNESCU şi Casa Memorială Elena Farago din cadrul „Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman”.

"Mesaj pentru Romania"

Lucrarea "Mesaj pentru Romania", realizata de Drd. Daniela Osiac, contine o culegere a textelor proclamatiilor, apelurilor, manifestelor si altor documente care au fost intocmite in decembrie 1989 pe întreg teritoriu tarii, si care oglindesc sperante, nazuinte si ganduri de bine ale românilor pentru viitorul patriei noastre.
Ca si in celelate revolutii din istoria poporului nostru, unele proclamatii au fost mai radicale, altele mai pasnice, insa toate au insumat per total mesajul revolutionar romanesc.
Parcurgand aceste documente, se poate spune, parafrazându-l pe Nicolae Balcescu, ca este evident faptul ca evenimentele din anul 1989 din Europa Centrala si de Est nu au fost cauza, ci prilejul Revolutiei din 1989, momentul prielnic, iar « uneltitorii » au fost deceniile de suferinta ale poporului roman intr-un sistem totalitar.

http://www.facebook.com/?ref=home#!/event.php?eid=167111069994526
http://www.irrd.ro/noutati.html

Cetăţean activ al statului român, cătăţean european

2010-12-01T17:02:00.000+02:00

Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1. ²Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi societăţii bazate pe cunoaştere²

Domeniul major de intervenţie 1.1. ²Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate²

Titlul proiectului: ”CETĂŢEAN ACTIV AL STATULUI ROMÂN, CETĂŢEAN EUROPEAN”

Contract: POSDRU/17/1.1/G/22960

Beneficiar: COLEGIUL ECONOMIC ”VIRGIL MADGEARU”, BUCUREŞTI

01.12.2010

Comunicat de presă

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din Bucureşti, în calitate de solicitant, împreună cu partenerii săi Centrul Municipal Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Asociaţia „Civicus România” şi Asociaţia Coolturală „Nouă ne pasă!”, anunţă lansarea în 1 decembrie 2010 a proiectului „Cetăţean activ al statului român, cătăţean european”, POSDRU/17/1.1/G/22960. Proiectul este cofinantat din Fondul Social European- Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvolatrea Resurselor umane 2007-2013, Axa prioritară 1 „ Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi societăţii bazate pe cunoaştere”, domeniul major de intervenţie 1.1 „ Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”.

Cu o valoare totală de 1.280.798 lei, proiectului are o durată de implementare de 8 luni si un grup tintă format din 729 elevi si profesori ai Colegiului Economic ”Virgil Madgearu”.

Obiectivul principal al proiectului îl constituie dezvoltarea în rândul tinerilor a cetăţeniei active şi spiritului antreprenorial, prin organizarea colectivului de eleivi ai şcolii într-o structură simplificată, dar funcţională, asemănătoare statului român, cu exercitarea dreptului de a alege şi de a fi ales.

Proiectul este necesar pentru exersarea, inca de la varsta scolara, a calitatii de cetatean al statului si al Uniunii Europene. Principalele modalităti de realizare a obiectivelor sunt exercitiile practice de democratie in randul elevilor si derularea unor mini-proiecte in domenii de interes pentru statul roman: protejarea mediului, protectie sociala, promovarea valorilor culturale, promovarea antreprenoriatului.

Dupa implementarea proiectului, elevii vor cunoaste structura statului in care traiesc, drepturile si libertatile de cetatean, obligatiile ce le revin, astfel incat, la momentul parasirii scolii, vor avea informatia si pregatirea necesara pentru a se integra si a actiona in interiorul acestor structuri. Pe de alta parte, proiectul ofera elevilor imaginea unei societati in care competitivitatea duce la progres, implicarea este rasplatita, iar succesul comunitatii depinde de fiecare membru al ei.

Date de contact: Silvia Muşătoiu, manager de proiect

Tel: 0724559477

E-mail: musatoius@yahoo.com

"The bleeding wound of humanity"

2010-11-25T13:41:00.001+02:00

Saturday November 27

SOOON IN BUCHAREST, CONFERENCE COMING UP PRESENTING HAKAN ALBAYRAK, PROFESSOR ANTON CARAGEA, KEN O'KEEFE, NUR CHOUDHRY, AND REPORTER HASSAN GHANI

The program will be in both Romanian and English everyone is welcome to come to our awareness program on Palestine... The Program presents information about Palestinian history and its current situation!

Organized and prepared by Islamul Azi and with the help of University students...

The conference is free of charge everyone is invited inshAllah!

Mai multe info pe http://www.facebook.com/note.php?created&&note_id=10150335994505500#!/event.php?eid=163707123662664

Address: No 3A, Nerva Traian Street - 031041 Bucharest

Cercatare in Romania = Condamnare la Moarte

2010-11-25T12:00:00.002+02:00

Catre cei interesati,

Atunci cand cu speranta, entuziasm si pasiune am decis sa aprofundez studiile in Romania mi-am semnat condamnarea la moarte.

In octombrie 2009 am intrat la doctorat pe locuri cu burse. Era singura solutie pe care o gaseam pentru a putea face cercetare in Romania si mi s-a parut rezonabila valoarea bursei de 1850 lei/luna. Ce nu aveam sa stiu atunci este ca aceste burse erau lunare doar pe hartie, ca eu ca doctorand eram supusa obligativitatii de a indeplini toate cerintele oricat de absurde ale Scolii Doctorale, insa desi sub incidenta unui contract, Scoala Doctorala nu se simte datoare sa isi achite obligatia fata de mine si de colegii mei, mai mult chiar, in momentul in care am "obrazncia" de a intreba cand vom primi bursele care au intarziat deja 7 (sapte) luni sunt luata peste picior si mi se raspunde jignitor.

Timp de 2 saptamani am incercat sa aflu un raspuns, macar o aproximare a datei cand urmeaza a fi virate bursele. Pentru ca la numerele de telefon disponibile atat la POSDRU cat si la Scoala Doctorala mi s-a dat acelasi raspuns "Nu stiu. Vorbiti cu echipa de management" am incercat contactarea acesteia. Singura modalitate pe care am gasit-o a fost pe forum si pe mailuri. Dar timp de 2 saptamani nu mi s-a dat niciun raspuns. Am sunat cerand un numar de contact al unei persoane din echipa de management care sa imi poata raspunde la intrebari. Raspunsul oferit a fost ca nu mi se poate da acest numar.

In mesajele trimise, am explicat - desi nu aveam nicio obligatie de a oferi explicatii pentru ceea ce este in definitiv UN DREPT AL MEU - ca am nevoie de aceste burse care mi se cuvin, sau macar de o aproximare a datei cand acestea urmeaza a fi virate pentru ca tema mea de cercetare necesita deplasare si in zone non UE, zone care nu sunt acoperite de fondurile de mobilitate externa ale proiectului.

Dupa mai bine de doua saptamani de insistente, ieri, responsabilul financiar mi-a raspuns urmatoarele:

Buna ziua,

Am primit mailul d-voastra. Din nefericire raspunsul OIPOSDRU este de asteptare. Se fac demersuri pentru a realiza o noua transa de prefinantare ceea ce ar insemna alte burse.

Normal ca nu pot sa ma intreb ce inseamna zone care nu sunt acoperite de mobilitatea externa cand destinatia fondurilor este spatiu european. Mai mult, v-ati pus intrebarea cum v-ati fi realizat doctoratul daca nu exista bursa POSDRU? pentru ca d-voastra invocati lipsa bursei pentru continuarea cercetarii, dar cercetarea doctorala nu implica obligatoriu si bursa.

Oricum, cu singuranta cand vom avea vesti vom aplica.

Sarind peste cea de a doua fraza a raspunsului care imi este imposibil sa o inteleg deoarece eu am explicat ca stiu ca nu se aloca fonduri pentru zone non UE, si sarind si peste prima fraza care denota faptul ca Scoala Doctorala nu a demarat pana acum formalitatile din moment ce mi se comunica ca acum se fac demersuri, ajungem la intrebarea care jigneste orice cercetator. Trecand dincolo de faptul ca este dreptul meu acea bursa obtinuta prin concurs si validata printr-un contract, as vrea sa stiu cum considera acest responsabil financiar ca se poate face cercetare fara fonduri???

Pentru ca eu am bun simt, si cand mi se pune o intrebare raspund, am considerat necesar sa ii raspund urmatoarele:

Buna-ziua,

Va multumesc pentru raspuns. Macar acum stiu orientativ care e situatia si voi incerca sa fac tot ce se poate in Romanaia in conditiile date. Iar ca raspuns la intrebarea dumneavoastra, da, daca nu erau aceste burse doctorale nu faceam doctoratul in Romania. As aplica si azi la un doctorat extern, dar din pacate sunt legata acum de acest doctorat din tara pentru inca doi ani. Am ales in 2009 varianta doctoratului in tara pentru ca am intrat pe locurile cu bursa si am crezut ca se poate face si in Romania cercetare la standarde internationale, am crezut ca in sfarsit Statului roman ii pasa de Educatie, Cerceatare, ca se doreste a se investi in aprofundarea studiilor, in dezvoltare. Daca nu era perspectiva burselor proabil ca nu ma angajam la un astfel de demers in tara pentru ca eu sunt o perfectionista si pentru a realiza lucrarea la standardele pe care mi le-am propus am nevoie de fonduri. Inteleg insa ca nu se poate sa ma bazez pe aceste burse. O sa incerc sa gasesc solutia optima pentru a-mi desfasura activitatea la nivelul pe care eu il consider demn pentru un cercetator si ca respect fata de propria mea persoana.

Nu stiu ce va trebui sa fac pentru a putea sa fac rost de fonduri pentru cercetare. Nu stiu care este solutia pentru a trai decent in Romania. Dar un lucru este sigur, daca ai scoala, daca inveti, daca vrei sa iti aduci contributia la cercetare esti calcat ca ultimul om in picioare. Am peste 6 ani in care am studiat, am cercetat, am publicat numeroase articole si carti de specialitate, am participat la conferinte si simpozioane. Pentru ca mi se neaga un DREPT nu pot onora invitatiile la Conferintele Internationale pe care le primesc, nu pot sa ma deplasez pentru a studia arhivele straine, nu pot sa imi desfasor munca de cercetare asa cum ar fi normal,nu pot sa traiesc!

Corul SOUND al Casei de Cultura a Studentilor Bucuresti impreuna cu pianistul american de origine romana Valentin Radu, va invita la concertul And all

2010-11-17T20:44:00.000+02:00

Corul SOUND al Casei de Cultura a Studentilor Bucuresti impreuna cu pianistul american de origine romana Valentin Radu, va invita la concertul And all that SOUND.

Evenimentul va avea loc joi 18 noiembrie 2010 , ora 20:00 la Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti (Str. Plevnei nr.61) in clubul Old School (etaj II).

Intrarea este libera.

Din program:

Steppin’ out with my baby

The Phantom of the Opera

Memory

Go, go, go Joseph

The gift of love

Elijah Rock

Forever Doo-Wop

And all that jazz

Joshua fit the battle!

John Denver

Do Wah Diddy Diddy

42nd Street

Back to the fifties

At the hop

Lullabye

Bridge over troubled water

Parteneri media : www. Bucurestifm.ro, www.24fun.ro, www.port.ro

Organizatori:

Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti

Fundatia Culturala SOUND

Vox Ama Deus Philadelphia

De ce Doamne mi-ai dat cuget...

2010-11-16T15:44:00.004+02:00

De ce Doamne mi-ai dat cuget, simtire, ideei, compasiune, empatie...de ce am un spirit care cauta mereu sa afle mai mult, sa faca mai multe? Toate acestea m-au dus doar la suferinta, dezamagire...pana la urma totul se rezuma in a fi doar o insiruire de amagiri. De ce sa vreau sa creez mereu ceva durabil, ceva pozitiv, ceva cu valoare? Pentru ce sa ma implic in a-i ajuta sau a incerca sa-i ajut pe ceilalti? La ce imi serveste sa ma implic si sa-mi asum problemele altora? De ce sa-mi pese? Cu ce m-a ajutat sa chestionez mereu tot ce e in jurul meu, sa incerc sa gasesc rezolvare la dileme pe care secole de-a randul nimeni nu le-a deslusit si pe care multi nici nu le-au gandit vreodata? Pentru ce sa cred in sentiment si sa investesc in totul sentimente, pasiune, credinta? Azi, lumea e mercantilista, egoista, solitara, invidioasa, ignoranta, incrancenata... Imi vine in minte sintagam "crede si nu cerceta" si pentru prima oara incep sa cred ca in aceste cuvinte se ascunde poate cheia fericirii. Azi, cred ca sunt cu mult mai fericiti ca mine cei ignoranti, cei care iau viata asa cum e, cu minimul pe care il ofera, cei care nu-si pun intrebari si cei care se intereseaza strict doar de bunastarea propriei lor persoane.
Stau si ma gandesc cum ar fi fost viata mea daca priveam strict inainte: ma preocupam doar de scoala si task-urile de servici - fara alte proiecte fantamasgonice precum reviste, conferinte, spectacole, proiecte culturale - daca nu incercam sa fac ceva de folos in cercetare si ma rezumam la teme banale, daca in loc sa ma preocup de intr-ajutorarea altora si investirea de sentimente, timp si suflet in rezolvarea problemelor celorlalti ma preocupam de mine ( sa ma duc la spa lunar, sa ma ocup cu shopping-ul etc). Sau daca macar sentimental vorbind, as fi facut rabat de la felul meu de a fi si as fi acceptat sa continui relatiile pe care le-am incheiat pentru ca nu am putut renunta la standardele mele - sa fie cineva care are ceva de spus in lume, inteligent, creativ, preocupat de bunastarea omenirii. Unde as fi fost acum daca ma limitam la calitatile obisnuite - good looking, bani - pe care le-am regasit la multi?
Si totusi, judec in continuare, continui sa cuget, sa simt, sa ma implic si sa sufar singura pentru o lume, o societate careia in mod sigur nu-i pasa nici macar o nanosecunda de mine.
Si daca nimeni nu mai traieste azi ca mine, si daca eu nu pot sa schimb felul in care am fost plamadita...ce ramane de facut?

Adio...dar ramai pe veci cu noi Maestre Paunescu

2010-11-08T23:23:00.003+02:00

E greu sa stii ca de acum tezaurul poetic si cultural al Romaniei nu va mai beneficia de depozitele de talent, inspiratie, suflet, constiinta, pasiune si har ale celui care a fost si va ramane de-a pururea cel mai mare poet al epocii contemporane, parintele culturii romanesti din ultimele decenii - maestrul Adrian Paunescu.
Incerc, in zadar, de cateva zile sa-mi gasesc cuvintele pentru un ultim omaagiu adresat celui mai mare poet pe care l-a avut Romania, pentru cel mai inaltator si curat spirit pe care omenirea l-a avut in epoca contemporana. Dar mi-e foarte greu, de parca o data cu trecerea in nefiinta a omului Adrian paunescu s-au sters si toate vorbele de pe Pamant. Ramane insa verea incontestabila a versurilor pe care ni le-a oferit Adrian Paunescu. Si eu, ca probabil multi dintre noi, ii mai datorez ceva: Iubirea pentru Romania, pentru patria noastra. Dumnezu sa-l odihneasca in pace si fie ca visul sau pentru "minima dreptate " sa nu se stinga niciodata, ci sa prinda aripi si sa devina mult asteptata realitate.
Ma uit in jur si vad rautate, mizerie, mediocritate, frustrare...oamenii par, de multe ori, niste fiinte limitate, incapabile de a se lasa purtati pe aripile valorilor. Privind aceast tablou macabru ce ma inconjoara vreau sa fug, sa nu privesc inapoi si sa uit....de toti, de toate care tin de romani. Dar, toate palesc, si totul renaste prin prisma unei raze de lumina: ceea ce, de mic copil, am invatat de la Adrian Paunescu, Cenaclu Flacara si toti cei pe care Maestru i-a format spre a duce mai departe dragostea de tara. Sunt mandra ca sunt romanca, imi iubesc tara si imi doresc sa fac tot ceea ce pot pentru a da totul pentru aceste meleaguri datorita educatiei primita din versurile, cantecele, sufletul a ceea ce a fost - si trebuie sa ramana pe mai departe - miscarea Cenaclul, inspiratia Adrian Paunescu.
Maestru, mentorul, omul Adrian Paunescu a plecat dintre noi.... dar ne ramane alaturi prin opera sa, prin tot ce a intreprins pentru a sprijini Cultura si Adevaratele Valori ale tarii. Avem datoria si obligatia sa continuam croirea pe mai departe a drumului pe care cu atata daruire Adrian Paunescu s-a luptat o viata intreaga sa ni-l paveze.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Sesiune de conferinţe: “Redescoperirea Indiei – pe teritoriul românesc”

2010-09-26T02:00:00.002+03:00

Marti, 12 octombrie, 17:00

Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională Str. J.L. Calderon nr.39

Organizatori: Asociaţia Culturală Româno-Indiană (R.I.C.A.), InterAct Asociation, Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională, Ambasada Indiei

Eminentul sanscritist Satyavrat Shastri a deschis, cu ani în urmă, la Universitatea din Delhi, ca decan al Facultăţii de Arte, un serial de conferinţe asupra studiilor sanscrite în Occident cu “Sanskrit Studies in Romania”, pe care am avut onoarea s-o susţin.

Între timp, Dr. Satyavrat a vizitat România, devenind doctor de onoare şi al unei universităţi româneşti,

India tinde să fie o superputere care-l recunoaşte pe Eminescu, se dau doctorate şi licenţe pe indianistică. Parte a festivalului “Namaste India”, masa rotundă “Redescoperirea Indiei – pe teritoriul românesc” reuneşte indianişti români şi intelectuali indieni la post în ţara noastră.

Amfitrion: George Anca

În program:
Cuvânt de deschidere – ambasador / delegat;

George Anca: “Eminescu şi Kalidasa”;

Nandkishor Pamwar: “Relevanţa actuală a limbii sanscrite”;

Deepak Maheshvari: Comunitatea indiană din România;

Ion Dumitrescu: Mahatma Gandhi şi Jawaharlal Nehru;

Roxana Sorescu: Vasile Voiculescu şi India;

Vasile Andru: Ananda şi Isihia;

Mihaela Gligor: Indianistică transilvană;

Sabina Popârlan: Studii hindi în România;

Carmen Pesantez: Biblioteca Indiană din Bucureşti;

Gheorghe Sarău: Bursieri români în India;

Florina Dobre: Doctorat despre Bhartrihari;

Maria-Daniela Pomohaci: Problematica sistemului de caste în India modernă;

Vlad Şovărel: Dorina şi Sergiu Al-George;

Carmen Muşat-Coman: Amita Bhose- opere;

Mihai Stan: Monografie Amita Bhose;

Daniel Nazare: Braşoveanul Johannes Honigberger;

Cristian Cotarcea: Literatura în limba hindi;

Alexandru Filipi: Medicina indiană- Ayurveda

Moment artistic realizat de Ansamblul de dans Indian “Shakti”

Membri ansamblului de dans: Loredana Ungureanu, coregraf; Alexandra Roşu, Alexandra Corcodel;
Carmen Manea; Cristina Burlacu; Carmen Bejan; Diana Culescu; Srishti Sinha (India).
Melodii: Dola Re; Aaja Nachle.

La eveniment participă scriitori, editori, artişti, ziarişti şi membri Centrului.

www.namasteindia.ro

Namaste India-Primul festival din Romania dedicat culturii indiene

2010-09-23T23:38:00.000+03:00

Asociatia InterAct are deosebita placere de a va invita intre 9-16 octombrie 2010 la primul festival din Romania dedicat culturii Indiene.

De asemenea va anuntam ca s-au pus in vanzare biletele pentru spectacolul de inchidere a festivalului!

Sâmbătă, 16 octombrie 2010, ora 19.00

Sala Rapsodia, Strada Lipscani, nr. 53, Bucureşti,

Colaj de bucăţi muzicale şi coregrafice după un scenariu teatral, gala “Namaste India” aduce, prin artiştii români şi indieni, India clasică şi modernă în România. Festivaluri, tradiţii, călătorie…evocate de povestea care structurează spectacolul: o vizită la un muzeu indian al figurilor de ceară.

Muzica de sitar, dinamismul dansului Bollywood, melodiile din cele mai îndrăgite filme, graţia dansurilor clasice, folclorice şi devoţionale se împletesc cu versuri de Tagore, sărbătorind la superlativ incredibila diversitate geografică, istorică, lingvistică şi religioasă a Indiei.

Cadrul cald şi plăcut al Galei invită spectatorii să se considere parte a evenimentului, ieşind
astfel din atmosfera convenţională a unei manifestări de acest gen. Povestea din spatele poveştii contribuie din plin la frumuseţea tulburătoare a unei seri indiene in Bucureştiul anului 2010 iar pauza dintre cele două momente ale spectacolului e prilej de socializare şi relaxare în aroma îmbietoare a ceaiului oferit de Ramayana Café .

Artişti: Turya Classical, Carmen Pesantez, Naliny, Allegretto, DansAs, Sapnaa,
Adina Galani, Claudia Ignat, Ionela Petcana, Grupul Shakti, Akhilesh Arya, Alexandra Roşu, Srishti Sinha, Mădălina Coman şi Cristina Şerban, Diya.

Pret/bilet: 35 lei

Biletele s-au pus în vanzare pe www.bilete.ro, www.blt.ro, www.myticket.ro, Magazinul Diverta din Unirea şi Casa de bilete a Salii Rapsodia (Lipscani, nr 53)

Va asteptam cu drag!

PROGRAM EVENIMENT

Sâmbătă, 9 octombrie
10:00 – 23:30	Expoziţie cu vânzare (cărţi, haine şi accesorii, bijuterii, cosmetice, bucatarie tradiţională, produse ayurvedice, filme, decoraţiuni, etc)	Afi Palace Cotronceni
10:00 – 23:30	Expoziţie foto
16:00	Deschiderea oficială
16:30	Fashion Show
18:00	Lansarea cărţii “India. Scrieri despre cultura, istoria şi identitatea indiană” de Amartya SEN
20:00	Workshop de dans
Duminică, 9 octombrie
10:00 – 23:30	Expoziţie cu vânzare (cărţi, haine şi accesorii, bijuterii, cosmetice, bucatarie tradiţională, produse ayurvedice, filme, decoraţiuni, etc)	Afi Palace Cotronceni
10:00 – 23:30	Expoziţie foto
15:00	Lansarea cărţii “Sărbători sezoniere din India” de Amita BHOSE
16:00	Lansarea cărţii “Din tainele bucătăriei indiene” de Sapnaa
17:00	Arta îmbrăcării sari-ului
Luni, 11 octombrie
16:30	Yoga in viata de zi cu zi	British Council
18:00	Povestile Calcuttei	British Council
18:00	Cultura indiana – perspectiva spirituala	Casa Satya
Marti, 12 octombrie
17:00	Sesiune de conferinţe: “Redescoperirea Indiei – pe teritoriul românesc”	Centrul de activitati recreative, Jean Louis Calderon nr 39
19:00	Descopera Ayurveda- Arta de a Trai in armonie cu tine si cu universul prin alimentatie, sanatate, terapii, relaxare.	Casa Satya
Miercuri, 13 octombrie
18:00	Seara de film
18:00	Care e dosha ta? Ayurveda, bioritmurile si tipurile constitutionale	Casa Satya
Joi, 14 octombrie
19:00	Povesti de calatorie	Ramayana Cafe
20:00	Indian Costume Party	Ramayana Cafe
Vineri, 15 octombrie
11:00	Lansare de carte “Moarte la curtea Rajahului” de Shivani SINGH	Ambasada ONU
18:00	“A trai printre zei” – viziune de ansamblu asupra panteonului Indian si a metodelor de adorare. – Yogeshvar Karthik	Casa Satya
19:30	Concert de muzica indiana clasica sustinut de Turya Classical, sitar si tabla – Preţ bilet: 35 lei	Casa Satya
Sambata, 16 octombrie
19:00	Gală extraordinară de muzică şi dans indian

Vernisaj “Once I had a dream and this is it”

2010-09-19T20:03:00.000+03:00

Vernisaj “Once I had a dream and this is it”

Sala de Lectură, Ceainăria Teatrului ACT cu sprijinul Fundaţiei Ileana Mustaţă organizează în perioada 15 septembrie – 14 octombrie 2010, expoziţia personală de pictură “Once I had a dream and this is it” de Laura L. Mihalca.

Vernisajul are loc pe 24 septembrie 2010 de la ora 18:00 la Sala de Lectură, Calea Victoriei 126, etaj 2, Bucuresti.

Invitaţi vor fi criticul de artă, prof. Bogdan Luchian Panţu şi prof. Ileana Mustaţă. Atmosfera va fi întreţinută pe ritmuri musicale de Andrei Petrescu (Pistol cu capse) & Mihaela Velea – dj set.

“Once I had a dream and this is it” expoziţia de pictură în ulei a Laurei L. Mihalca cuprinde o parte din lucrările sale care dintr-un proiect mai amplu, ce are ca scop îmbinarea poeziei şi a picturii. Laura L. Mihalca, în present studentă la Universitatea Naţională de arte, Bucureşti, secţia Istoria şi Teoria Artei, ne descrie în câteva cuvinte demersul său artistic.

“Astfel, pentru unele lucrări ce ţin de artele plastice am pornit de la poemele mele, ca tema-sursă, iar în cazul altora, poemele au succedat tabloul.

Atât în cazul scrierilor, cât şi în cazul picturilor, doresc să surprind momentul, acel ukiyo-e al timpurilor noastre. Este vorba de fapt de rememorare. Viaţa înseamnă, cel puţin pentru mine, o serie de momente pe care le traim şi le adunăm de-a lungul timpului. Anumite lucruri ne impresionează, altele ne schimbă complet. Ceva ne enervează, ceva ne place: un gust, un parfum, un peisaj, o zi, o noapte, o persoană. Dincolo de tot ce trăim în ritmul trepidant al fiecărei zile, rămân amintirile. Ce ne amintim? Doar acele lucruri care au creat o impresie puternică, fie ea pozitivă sau negativă.

Închidem ochii şi rememorăm ce am trăit. Ne aducem aminte de apusuri şi răsărituri petrecute pe malul mării, de ceaţa care cuprinde vârfurile munţilor, de o cafea aburindă, într-o dimineaţă de toamnă, de un vis abstract, de clădirile oraşelor care privite global se reduc la geometrii simple.

Sunt senzaţii cu care rămânem, poate şi dincolo de conturul acestei vieţi mai mult sau mai puţin pre-stabilite.”

Va astept!

Gala extraordinara de muzica si dans indian

2010-09-18T14:59:00.001+03:00

InterACT Association are deosebita placere sa va anunte ca s-au pus in vanzare biletele pentru spectacolul de inchidere al festivalului Namaste India!Biletele s-au pus în vanzare pe www.bilete.ro, www.blt.ro, www.myticket.ro, Magazinul Diverta din Unirea şi Casa de bilete a Salii Rapsodia (Lipscani, nr 53)

Sâmbătă, 16 octombrie 2010, ora 19.00

Sala Rapsodia, Strada Lipscani, nr. 53, Bucureşti,

Artişti: Turya Classical, Reena Singh, Carmen Pesantez, Naliny, Allegretto, DansAs, Sapnaa,
Adina Galani, Claudia Ignat, Ionela Petcana, Grupul Shakti.

mai multe detalii pe www.namasteindia.ro

Program Namaste India

2010-09-18T14:06:00.000+03:00

Asociatia InterAct are deosebita placere de a va invita intre 9-16 octombrie 2010 la primul festival din Romania dedicat culturii Indiene. Iata mai jos programul festivalului.

Va asteptam cu drag!

Sâmbătă, 9 octombrie
10:00 – 23:30 Expoziţie cu vânzare (cărţi, haine şi accesorii, bijuterii, cosmetice, bucatarie tradiţională, produse ayurvedice, filme, decoraţiuni, etc) Afi Palace Cotronceni
10:00 – 23:30 Expoziţie foto
16:00 Deschiderea oficială
16:30 Fashion Show
18:00 Lansarea cărţii “India. Scrieri despre cultura, istoria şi identitatea indiană” de Amartya SEN
20:00 Workshop de dans
Duminică, 9 octombrie
10:00 – 23:30 Expoziţie cu vânzare (cărţi, haine şi accesorii, bijuterii, cosmetice, bucatarie tradiţională, produse ayurvedice, filme, decoraţiuni, etc) Afi Palace Cotronceni
10:00 – 23:30 Expoziţie foto
15:00 Lansarea cărţii “Sărbători sezoniere din India” de Amita BHOSE
16:00 Lansarea cărţii “Din tainele bucătăriei indiene” de Sapnaa
17:00 Arta îmbrăcării sari-ului
Luni, 11 octombrie
16:30 Yoga in viata de zi cu zi British Council
18:00 Povestile Calcuttei British Council
18:00 Cultura indiana – perspectiva spirituala Casa Satya
Marti, 12 octombrie
17:00 Sesiune de conferinţe: “Redescoperirea Indiei – pe teritoriul românesc” Centrul de activitati recreative, Jean Louis Calderon nr 39
19:00 Descopera Ayurveda- Arta de a Trai in armonie cu tine si cu universul prin alimentatie, sanatate, terapii, relaxare. Casa Satya
Miercuri, 13 octombrie
18:00 Seara de film
18:00 Care e dosha ta? Ayurveda, bioritmurile si tipurile constitutionale Casa Satya
Joi, 14 octombrie
19:00 Povesti de calatorie Ramayana Cafe
20:00 Indian Costume Party Ramayana Cafe
Vineri, 15 octombrie
11:00 Lansare de carte “Moarte la curtea Rajahului” de Shivani SINGH Ambasada ONU
18:00 “A trai printre zei” – viziune de ansamblu asupra panteonului Indian si a metodelor de adorare. – Yogeshvar Karthik Casa Satya
19:30 Concert de muzica indiana clasica sustinut de Turya Classical, sitar si tabla – Preţ bilet: 35 lei Casa Satya
Sambata, 16 octombrie
19:00 Gală extraordinară de muzică şi dans indian Sala Rapsodia

Namaste India

2010-09-16T15:44:00.001+03:00

Asociatia InterACT va invita in perioada 9-16 octombrie 2010 sa luati parte la primul festival din Romania dedicat culturii indiene. www.namasteindia.ro www.interact-association.org

Heroes - oameni obisnuiti, capacitati speciale I

2010-08-27T01:26:00.004+03:00

Am vazut cu toti de multe ori filme cu eroi care au superputeri. De la Superman si Batman si pana la eroi si mai complicati si mai sofisticati omenirea a indraznit sa-si imagineze dar nu a cutezat sa creada in adeverirea visului. Anticiparea viitorului, calatoria in timp, zborul etc. - cat sunt de ireale? Va prezentam in continuare o serie de oameni cu abilitati speciale. Va lasam insa sa alegeti voi ceea ce credeti.

The Incredible Brain (Daniel Tammet)
Daniel Paul Tammet is a British high-functioning autistic savant gifted with a facility for mathematical calculations, sequence memory, and natural language learning. He was born with congenital childhood epilepsy. Experiencing numbers as colors or sensations is a well-documented form of synesthesia, but the detail and specificity of Tammet's mental imagery of numbers is unique. In his mind, he says, each number up to 10,000 has its own unique shape and feel, that he can "see" results of calculations as landscapes, and that he can "sense" whether a number is prime or composite. He has described his visual image of 289 as particularly ugly, 333 as particularly attractive, and pi as beautiful. Tammet not only verbally describes these visions, but also creates artwork, particularly watercolor paintings, such as his painting of Pi.

Tammet holds the European record for memorising and recounting pi to 22,514 digits in just over five hours. He also speaks a variety of languages including English, French, Finnish, German, Spanish, Lithuanian, Romanian, Estonian, Icelandic, Welsh and Esperanto. He particularly likes Estonian, because it is rich in vowels. Tammet is creating a new language called Mänti. Tammet is capable of learning new languages very quickly. To prove this for the Channel Five documentary, Tammet was challenged to learn Icelandic in one week. Seven days later he appeared on Icelandic television conversing in Icelandic, with his Icelandic language instructor saying it was "not human."

The Boy with Sonar Vision (Ben Underwood)
Ben Underwoodtaught is blind, both of his eyes were removed (cancer) when he was 3. Yet, he plays basketball, rides on a bicycle, and lives a quite normal life. He taught himself to use echo location to navigate around the world. With no guide-dogs, he doesn't even need hands: he uses sound. Ben makes a short click sound that bounces back from objects. Amazingly, his ears pick up the ecos to let him know where the objects are. He's the only person in the world who sees using nothing but eco location, like a sonar or a dolphin.

The Rubberboy (Daniel Browning Smith)

Five time Guiness Record holder, The Rubberboy is the most flexible man alive and the most famous contortionist. He has been in many professional basketball or baseball games and on The Tonight Show with Jay Leno, ESPN's Sports Center, Oprah Winfrey, Ripley's Believe It or Not, Cirque du Soleil, Best Damn Sports Show Period, The Discovery Channel, Men in Black 2, HBO's Carnivale, and CSI: NY and American got a talent. He dislocates his arms to crawl through an unstrung tennis racquet. He performs contortion handstands and unique acrobatics.

Mister Eat-it-All (Michel Lotito)
Michel Lotito (born 1950) is a French entertainer, famous as the consumer of undigestables, and is known as Monsieur Mangetout (Mister Eat-it-all). Lotito's performances are the consumption of metal, glass, rubber and so on in items such as bicycles, televisions, a Cessna 150, and smaller items which are disassembled, cut-up and swallowed. The aircraft took roughly two years to be 'eaten' from 1978 to 1980. He began eating unusual material while a child and has been performing publicly since 1966. Lotito does not often suffer from ill-effects due to his diet, even after the consumption of materials usually considered poisonous. When performing he consumes around a kilogram of material daily, preceding it with mineral oil and drinking considerable quantities of water during the 'meal'. He apparently possesses a stomach and intestine with walls of twice the expected thickness, and his digestive acids are, allegedly, unusually powerful, allowing him to digest a certain portion of his metallic meals. Watch the Video at YouTube.

King Tooth (Rathakrishnan Velu)
On August 30, 2007, the eve of Malaysia's 50th Independence Day, Rathakrishnan Velu (or Raja Gigi, as he is known locally) broke his own world record for pulling train with his teeth, this time with 6 coaches attached weighing 297.1 tons over a distance of 2.8 metres at the Old Kuala Lumpur Railway Station. Raja Gigi, from Tampin in Malaysia learned a technique of concentrating his powers to any part of his body from an Indian guru at a young age of 14.

The Magnetic Man (Liew Thow Lin)
Liew Thow Lin, a 70-year-old retired contractor in Malaysia, recently made news for pulling a car twenty meters along a level surface by means of an iron chain hooked to an iron plate on his midriff. He says that he discovered he had the amazing ability to make objects stick "magnetically" to his skin, and now he's added car-pulling to his repertoire. After reading an article about a family in Taiwan who possessed such power, he says he took several iron objects and put them on his abdomen, and to his surprise, all the objects including an iron, stuck on his skin and didn't fall down. Since this "gift'' is also present in three of his sons and two grandchildren, he figures it's hereditary.

The Man who doesn't Sleep (Thai Ngoc)
Sixty-four-year-old Thai Ngoc, known as Hai Ngoc, said he could not sleep at night after getting a fever in 1973, and has counted infinite numbers of sheep during more than 11,700 consecutive sleepless nights. "I don't know whether the insomnia has impacted my health or not. But I'm still healthy and can farm normally like others," Ngoc said. Proving his health, the elderly resident of Que Trung commune, Que Son district said he can carry two 50kg bags of fertilizer down 4km of road to return home every day. His wife said, "My husband used to sleep well, but these days, even liquor cannot put him down." She said when Ngoc went to Da Nang for a medical examination, doctors gave him a clean bill of health, except a minor decline in liver function. Ngoc currently lives on his 5ha farm at the foot of a mountain busy with farming and taking care of pigs and chickens all day. His six children live at their house in Que Trung. Ngoc often does extra farm work or guards his farm at night to prevent theft, saying he used three months of sleepless nights to dig two large ponds to raise fish.

The Torture King (Tim Cridland)
Tim Cridland doesn't seem to feel pain like the rest of people. He astounded everyone by pushing needles into his arms without flinching and he now performs a terrifying act for audiences all over America. Scientific tests have shown that Tim can tolerate much higher levels of pain than are humanly possible. He explains that, by using mind over matter, he is able to push skewers through his body and put up with extreme heat and cold unharmed - but to do this safely he has extensively studied human anatomy, because puncturing an artery could be fatal.

The Lion Whisperer (Kevin Richardson)
Animal behaviourist Kevin Richardson says he relies on instinct to win the hearts and form an intimate bond with the big cats. He can spend the night curled up with them without the slightest fear of being attacked. His magic works not only work for lions but other animals such as cheetahs, leopards and even hyenas do not hold a threat against him. Lions are his favourites and its a wonder how he can play, carress, cuddle with them whose teeth are sharp enough to bite through thick steel. Its a dangerous job but to Kevin, its more of a passion for him.

The Eye-Popping Man (Claudio Pinto)
Claudio Pinto can pop both of his eyes 4 cm (about 1 and a half inch) or 95% out of their sockets. He's now aiming (poppin'?) for a world record. Mr Pinto has undergone various tests and doctors say they have never seen or heard of a person who can pop the eyes as much as him. Mr Pinto, from Belo Horizonte, said: "It is a pretty easy way to make money. "I can pop my eyes out four centimetres each, it is a gift from God, I feel blessed."

sursa http://www.oddee.com/item_91848.aspx

Soapta ta de muzica...

2010-06-09T23:13:00.001+03:00

Un radio care are un scop simplu, scopul de a aduce in inimile fiecaruia acea soapta, soapta de muzica care credem noi ca este necesara in fiecare moment al vietii...

Alaturi de piesele care va vor incanta avem si persoane ce vor incerca sa va aduca zambetul pe buze.Avem zilnic emisii, aducem zilnic ceva nou si vom asculta mereu sugestiile si sfaturile ascultatorilor, pentru ca noi suntem aici pentru voi, ascultatorii.

Mai multe info aici http://www.radiowhisper.com/index2.htm

casa mea din papadii

2010-04-29T23:11:00.001+03:00

casa mea din papadii
cu un pat in mijlc,
cand sufla vantul
ramane totul dezvelit.

"Vassa Jeleznova", de Maxim Gorki

2010-04-27T14:14:00.000+03:00

miercuri, 28 aprilie, orele 16, la sala "George Constantin" a Teatrului Nottara va avea loc spectacolul "Vassa Jeleznova", de Maxim Gorki, in cadrul FEstivalului "Gala Teatrului Tanar". Intrarea libera! Durata spectacolului este de 40 de minute!

CELEBRATE INDIA

2010-04-16T12:45:00.000+03:00

Asociatia Socio-Culturala INTERACT_Association
va invita sa sarbatoriti alaturi de Comunitatea Indiana din Romania
inceputul noului An Solar

cu prilejul celor patru festivaluri de primavara din India,

Holi, Vishu, Baisakhi si Bihu.
CELEBRATE INDIA!
Daca esti fascinat de India, vino vineri, 16 aprilie, incepand cu orele 18:15, la Palatul National al Copiilor din Bucuresti la evenimentul "Celebrate India!", cu prilejul festivalurilor Baisakhi, Bihu, Vishu si Holi.
India este prin definitie tara sarbatorilor si festivalurilor, marturie a unei impresionante diversitati culturale si religioase. Festivalurile Indiei atrag si fascineaza oameni din toata lumea datorita entuziasmului, bucuriei si intensitatii cu care sunt traite. Fiecare festival se manifesta printr-o imbinare armonioasa de culori, lumini, imbracaminte, podoabe, muzica si dansuri, rugaciuni si ritualuri. Holi este festivalul culorilor iar Baisakhi, Bihu si Vishu sunt festivalurile prin care locuitorii a 3 regiuni diferite din India celebreaza Noul An. Baisakhi este sarbatoarea din Punjab, nordul Indiei, Bihu vine din nordestul Indiei, din regiunea Assam iar Vishu din regiunea Kerala, sudul Indiei.
Programul evenimentului cuprinde spectacol de muzica si dans cu participarea a numerosi artisti romani si indieni, expozitie foto precum si o aromata incursiune culinara.
Intrarea este libera pentru toti cei pasionati de India sau dornici sa cunoasca mai multe despre aceasta tara fascinanta.

Arta in Bucurestiul vechi - sambata 10 aprilie / Flashmob

2010-04-06T12:46:00.002+03:00

Ai reusit vreodata sa opresti timpul pentru un minut? Ai valsat vreodata in centrul istoric din Bucuresti in tenesi, printre alte 100 de perechi?

"Vrei sa incerci?"

Hai sa imi raspunzi DA la toate aceste intrebari sambata, 10 aprilie, in centrul istoric din Bucuresti. De la ora 17:00 va incepe totul.

Vino sa participi la cel mai interesant moment de arta creat in centrul Bucurestiului, sa te alaturi celor 200 de persoane care vor opri timpul in loc si vor readuce magia valsului. Tot ce trebuie sa faci este sa confirmi prezenta si sa ne intalnim sambata la ora 17:00 pe Lipscani.

Detalii:

Vor fi 2 momente artstice:

Primul il denumim "Tablouri" si incepe la ora 18:00. La un semnal sonor (gong) toata lumea se va opri si astfel se creaza impresia ca timpul s-a oprit in loc. Vor fi grupuri de oameni in tot centrul vechi al Bucurestiului, la terase, pe alei, etc. Timp de 2 minute cei care participa vor incremeni, iar la un alt semnal sonor fiecare isi revine si isi continua activitatile anterioare.
A doilea moment - "Valsul" va incepe la ora 19:00. In tot centrul Bucurestiului se va auzi un vals, acesta fiind semnalul la care toata lumea va dansa. Vom anima zona valsand, fiecare cum stie si cum poate, pe alei, printre mese, printre trecatori.

Atat.

Vrei sa participi? Astept e-mail de confirmare pana miercuri 7 aprilie.

Pana atunci, Paste Fericit!

Pentru contact,

Scoala de Teatru Q-Feel

Doina Ionescu - Actrita

Tel: 0731617892

E-mail: contact@cursuri-actorie.ro

Web: www.cursuri-actorie.ro

Cursuri Regie film

2010-02-27T11:46:00.002+02:00

Inscrieri la cursuri de regie film,

duminica 7 Martie 2010, ora 12:00. Detalii pe site http://www.cursuri-actorie.ro/

Fragment din rejudecarea lui al-Qalb ...

2010-02-26T18:57:00.000+02:00

A început pe furate, ca Moș-Ene pe la gene...Nu m-am opus pentru că nu am înțeles...sau poate că doar în aceea fracțiune de secundă am priceput lumea în perfecțiunea ei desăvârșită...a fost o clipă pe care am înțeles-o pe deplin și în care totuși nimic nu mai raționa cum trebuie în mine. Dar o astfel de clipă este cel mai pur și sublim adevăr, este starea deplină, este momentul de trăire maximă... Logic că urmeză o cădere bruscă și dureroasă, dar clipa aceea în care te aflii într-o cu totul altă dimensiune merită orice blestem s-ar coboarî apoi asupra ta. În fond sunt legile naturii, legea compensației!
Astfel mi-e clar că astfel de legi funcționează și aici în tribunalul dumneavoastră. Așa ca voi refuza pledoaria avocatului meu... NU! NU am fost nebună... sau dacă am fost e pentru că nebunia voastră zilnică nu poate percepe puritatea realității decât ca pe o malformație. Sunt vinovată!
Nu mi-am ales arma cu bună știință. A fost mai întâi un joc inocent. Mă jucam, radeam cu poftă, tresăltam la fiecare vibrație. Adormeam adeseori visându-mă într-un univers paralel, fericită... Am început să cred că arma aceea a fost special creată pentru mine... în fapt la aceea vreme nu era o armă... nu știam cât de otăvitoare poate să fie, cât de letală. După o vreme, când m-am convis că nu mă poate răni, mi-am convis stăpâna să deschidă ochii asupra ei. Era un joc inofensiv, nu avea de ce să se temă dacă se juca cu ea și o primea în casa sa. O vreme – ce-i drept pentru puțin timp – totul a părut să se înlănțuie de minune. Stăpâna avea acum talismanul ei norocos, radia de fericire, plutea, iar eu dupa o lungă perioadă de ignorare eram din nou în centru atenției. Totul avea să se sfârșească curând. Sora mea mai mare, mereu ocupată cu rezolvarea diverselor probleme arzătoare privind siguranța vitală a stăpânei, și-a aplecat privirea asupra acelui izvor de fericire ce-i vrăjea stpâna. Așa au început intrigiile, și uneltirile de trezire la realitate. și cum să nu asculte stăpâna de vocea rațiunii? M-am simțit rănită, m-am rupt în mii și zeci de mii de bucățele, dar am încercat să lupt până la ultima suflare. Am încercat să împrumut câteva trucuri de la sora mea și să o fac pe stăpână să vadă singură adevărul și drumul cel bun, dar nu mi-am dat seama ca tăcerea surorii mele ascunde o lovitură apriga. Eu nu puteam să văd astfel de mârșevii deoarce nu-mi stă în caracter...nu pot să mint, nu pot să mă prefac, nu pot să înșel... sunt blestemată să fiu sinceră până la capăt. Așa că sora mea, deghizată într-o imagine deformată a mea s-a înfățișat înaintea stăpânei și a aruncat-o spre talismanul ei norocos într-o manieră atât de oribilă încât bietul talisman a devenit o arma... o armă ce a ars-o pe de-a întregul printr-un venin de autoapărare pe ...
Au urmat luni de zile de comă, de incertitudine.... Când în cele din urmă stăpăna a dat semne de revenire m-a aruncat în această închisoare a uitării, a dezolării și a pierzaniei. Acum distinsa mea soră din marinimia-i îmi oferă șansa acestui proces al reabilitării??? Nebunie temporară?? Regretarea amarnică a celor întâmplate?? Promisiunea neinterferării pe viitor în viața stăpânei?? Renunțarea la dreptul de a avea o opinie?? Niciodată !!!! Prea stimata mea soră, prea iubita mea stăpână... nu voi face nimic din ceea ce îmi cereți. Nu-mi voi trăda niciodată ființa. Așa că lăsași-mă pe vecie închisă cu mii de lacăte în această sumbră cutie aruncată pe fundul oceanului fară posibilitatea de a fii din nou liberă! Pentru că dacă mă veți elibera, voi arunca aceea arma atât de letală, acel talisman norocos din nou pe poteca vieții voastre, iar de data acesta dacă vă veți opune, să fiți siguri că vom muri... Nu va fi doar sufletul de data asta, ci și trupul...

Spectacol de teatru "Negustorul din Venetia"

2010-02-21T09:40:00.000+02:00

"Negustorul din Venetia" de W.Shakespeare

Duminica 21 Februarie ora 20:00 la Club Metropolis

(Bld. Unirii, nr. 1, Complex Unirii - Aripa Calarasi, etaj 4)

1596, Venetia. Tanarul Bassanio are nevoie de un imprumut de 3000 ducati ca sa poata sa o curteze cum trebuie pe frumoasa Portia, una dintre mostenitoarele bogate ale Venetiei. Pentru a obtine fondurile necesare, Bassanio apeleaza la un prieten de-al sau, Antonio, care din pacate si-a investit banii in niste transporturi care sunt inca pe mare. Dar totusi, ca sa isi ajute amicul aflat la ananghie, Antonio aranjeaza un imprumut pe

termen scurt cu Shylock, un camatar evreu. Acesta are o ura puternica pentru Antonio, care in trecut s-a purtat cu dispret fata de el. Ca sa ridice miza imprumutului, Shylock pune o conditie marcata de un umor bizar: daca in termen de 3 luni nu i se returneaza suma imprumutata, el are dreptul sa pretinda exact un kilogram din carnea lui Antonio. Negustorul accepta targul, crezand ca poate sa returneze suma ceruta pana la finele termenului de 3 luni, dar termenul trece si Antonio nu are banii. Fiica camatarului evreu, Jessica, fuge cu un crestin, ceea ce sporeste si mai mult ura lui Shylock. In timp ce Bassanio o peteste pe Portia si Gratiano pe Nerissa (insotiotarea Portiei), Skylock isi reclama rascumpararea banilor conform intelegerii. In pofida tuturor celor intamplate, negutatorul nu accepta nici o alta intelegere in afara celei mentionate in contractul lui initial. Cum se rezolva acestea... aflati duminica 21 februarie 2010.
Spectacol organizat de Scoala de Teatru Q-Feel
Regia: Doina Ionescu
Durata spectacol: 1h:30min
Intrarea libera (recomandam consumatie minim 15 ron/persoana)

Anonim

2010-02-21T05:36:00.001+02:00

imi agat de oglinzile retrovizoare
casete video cu amintiri
pe care nu vreau sa le pierd
si le proiectez
ca pe diapozitive de-a lungul unui drum
in continua miscare.

de fiecare data cand ma apuca somnul
intr-un loc frumos
nu adorm de frica sa nu ma trezesc in alta parte,

sau dau drumul la inregistrare
si imi permit sa atipesc cat tine banda.

sunt un jocheu
calare pe un cal de lemn
doar imaginandu-si hipodromul.

in imaginea asta hibrida
totul inainteaza
doar din balans,
anomalia este ca nu vede toata lumea asa.

eu vad in stabilirea echilibrului o inaintare.

sunt stanci si
curge nisip de clepsidra intre fiecare cuvant pe care il spunem
si tu imi vorbesti mie despre drum,

imi vorbesti despre doi oameni care
nu s-ar putea tine de mana nici macar atunci
cand lumina este stinsa -
de frica umbrei care ar putea ajunge
in lumina unei vecinatati interioare,
umbrele fiind ca niste urme de pasi
care te fac sa stii ca ai calcat pe acolo.

suflete-felinar.
credeau copiii ca daca dormi cu lumina aprinsa
monstrii nu apar,
d-asta eu dorm tot timpul cu lumina aprinsa
inauntrul meu,
dar pentru asta platesc mult la curent.

nici macar nu gasim echilibru
si tu vorbesti de drum.

parcurge-mi tu un drum cu o mana mai grea decat cealalta
si cu piciorul stang mai lung decat dreptul.

deasupra capului meu
vocile totusi se intalnesc pe un fir telefonic in care nu exista ton.
imagineaza-ti doi oameni care se strang de gat
si totusi isi spun totul.

pretind ca exista toate astea asa cum pretind ca exista mancare in frigider
in ziua de craciun, pentru simplul fapt ca in calendar scrie 25 decembrie.

oglinzi retrovizoare.

palme in care poti citi trecutul si viitorul.
frunti incretite.
casete video cu locuri in care doar ne-am gandit ca suntem
nefiind niciodata acolo.

sunt stanci si curge nisip de clepsidra.
iarna era suficient de grea si fara astea.

*

o prietena m-a intrebat odata de ce scriu poezie.
i-am raspuns arogant " pentru ca nu s-ar scrie de la sine"

,

nu vezi ca ma indoaie ca pe o bucata de aluminiu
si imi trebuie carje din cuvinte?

oana nedelcu

Marea Noapte a lui Shiva

2010-02-12T11:49:00.003+02:00

In seara de 12 februarie Hindusii din intreaga lume celebreaza MahaShivaratri. Am gasit mai multe semnficatii ale acestei nopti in mitologia hindusa. Shivaratri sau Marea Noapte a lui Shiva simbolizeaza ziua nuntii lui Shiva cu Parvati, dar este de asemenea noaptea in care Shiva a dansat Tandava Nitya, dansul creatiei primordiale, al pastrarii si al distrugerii; exista un mit frumos al unei infruntari intre Brahma si Vishnu, ceilalti doi zei din triada hindusa, in care Shiva reveleaza suprematia sa asupra lor (Lingodbhavamurthy, see http://www.mahashivratri.org/legend-of-shiva-linga.html).
Devotii lui Shiva petrec aceasta noapte cantand imnuri de preamarire pentru Shiva. Festivalul are o semnificatie deosebita pentru femeile indiene: ele se roaga zeitei Parvati, numita si Gaura pentru a obtine un sot bun, a avea fericire matrimoniala si o casnicie prospera.
Pe urmele indicatiilor ritualului de astazi (gasite in diverse site-uri), am facut de dimineata o baie (Indienii se scalda in apele raului sacru Gange), am imbracat haine noi, am oferit sase dravyas (oferte): lapte, miere, zahar, apa, fructe, ghee (unt clarifiat) si am cautat pe youtube muzica indiana pentru aceasta ocazie ca sa pot indeplini pooja (rugaciune). Hindusii tin astazi "vrat" (post), unii cu fructe, altii fara sa se atinga de nimic, iar maine dimineata vor primi "prasad" (dupa ce oferi unei zeitati o oferta de mancare, zeitatea "gusta" din ea si o inapoiaza devotului; noua substanta este "sfintita" de atingerea zeului).
Va invit sa va opriti o clipa si sa va bucurati de incredibila estetica a ritualului si de frumusetea muzicii devotionale indiene.

Filmul israelian- Ajami a fost nominalizat la premiile Oscar

2010-02-12T11:04:00.003+02:00

Filmul israelian, Ajami a fost nominalizat la premiile Oscar la categoria "Cel mai bun film strain".Filmul prezinta viata plina de droguri, violenta si saracie dintr-un cartier din Jaffa in care locuiesc atat evrei cat si arabi . Aceasta este a noua nominalizare la premiile Oscar pentru Israel.
Movie trailer

info preluata de pe site-ul Ambasadei Statului Israel la Bucuresti

Filmul este realizat de Scandar Copti si Yaron Shani.

Produs de
Moshe DanonThanassis KarathanosTalia Kleinhendler

Scenariu
Scandar Copti Yaron Shani

Distributia

Fouad HabashIbrahim FregeScandar CoptiShahir KabahaEran Naim
Muzica

Rabih Boukhari
Cinematography
Boaz Yehonatan Yaacov

Editare
Scandar CoptiYaron Shani

Data lansarii
22 May, 2009 (Cannes)

Durata
120 min.

Tara
Israel Germany
Language
Israeli Arabic Hebrew

Premii obtinute

Cannes Film Festival:
Caméra d'Or - Special Mention (Scandar Copti and Yaron Shani)
European Film Awards:
European Film Academy Discovery (nominated)
Jerusalem Film Festival:
Best Full-Length Feature
London Film Festival:
Sutherland Trophy
Ophir Awards:
Best Film
Best Director (Scandar Copti and Yaron Shani)
Best Screenplay (Scandar Copti and Yaron Shani)
Best Music (Rabih Boukhari)
Best Editing (Scandar Copti and Yaron Shani)
Tallinn Black Nights Film Festival:
Best Eurasian Film

www.wikipedia.org

The Samba Rio Carnival 2010

2010-02-11T14:13:00.000+02:00

Intre 13 si 16 februarie 2010 are loc The Samba Rio Carnival...

Source: http://rio-carnival.net/samba_parade/samba_parade.php#

Who is who in the Parade

Carnival King (King Momo)
"Momo" is the name of the god of mockery in the Greek mythology, and according to Carnival tradition, King Momo should be jolly and as big as a house. Legend suggests that he was expulsed from the Olympus to come and settle down in Rio, the City of Carnival. The Rio Carnival officially opens with the delivery of the key of the city to King Momo. When King Momo sambas, everything and everyone - sequins, feathers, flesh and all people around should also samba with him. He opens all major Carnival events including the Samba Parades.
Queen and Princesses of Carnival
The Queen of Carnival is chosen by a contest based on her beauty, self-assurance, sociability, ease of expression, congeniality and samba abilities but all in all she must have the "carnival spirit". The 2nd and the 3rd place candidates in the contest are named the Princesses of Carnival.
Carnival Designer (Carnavalesco)
He is responsible for the artistic work of designing, producing and directing the school's parade. Sometimes they chose and write the schools' theme of the year, too. They design every costume and float, choose and supervise the purchasing of materials, administer the construction and manufacturing of floats, costumes, and accessories. They can earn a lot of money in a top school. The names of the top carnival designers are as well known in Rio as the names of top film directors. They have their own idiosyncratic style, some being known for being very futuristic (Salgueiro), baroque/rococo (Imperatriz, Mangueira), or have a special preference for a particular topic (like Beija-Flor´s for anything native Brazilian-Indian).
Wing (Ala)
They are the building blocks of a school's parade - the school is split into several of them. A group of 20-100 people wearing the same costume and having the same purpose. The costume will illustrate a particular aspect of the school's theme. Every wing has a president who is responsible for the costumes (production and sales) and co-ordination of all the wing´s members' parade.

Vanguard Commission See photos
This is the opening wing of a school. A group of 12-15 dancers with a highly choreographed routine, who parade at the front of the school, "introducing" it to the crowd. Their costumes do not have to reflect the school´s theme. Originally they were only well-dressed men. Recently they have become a spectacle on their own with splendid choreography. A float is part of this wing, too carrying the School's symbols along with some celebrities wearing the most elaborate costumes.
The Flag Bearer and her Escort
She is carrying and presenting the school's flag, as the symbol of the School, while the couple is dancing down the Avenue. He is there to protect her (originally he had a knife to make sure that the other schools are not damaging the flag, making them lose the competition). Their dance is the most elaborate and elegant. The schools have more than a couple of flag bearers but only the front bearer (in front of the drummer group) is important and can gain scores.

Whirling Ladies (Baianas)
Older women are dressed in glitzy variations of the traditional costume of Bahia state, with huge skirts with tubes inserted inside so that they lend themselves for some beautiful whirling. Whirling down the Avenue, they represent the soul of the samba schools, their African roots. There is a minimum number that must parade or the school gets penalty points (at least 80 in the Special Group). They are old ladies of the community, who have already been with the same School for many years like the samba dancers. This is an absolute honor and the samba school pays for their costumes. They are much respected and often get a round of applause when passing by. Today only women can have this role while in earlier years men dressed in those costumes, too.
Some schools (like Beija-Flor, Grande Rio, Salgueiro, etc.) also have wings of little Baianas, young girls in their teens.
Percussion Band (Bateria)
This is the beating heart of the School comprised of 250-350 percussionists, mainly drummers. It lends energy and life to the whole parade. This is a community wing, thus the costumes are paid for by the school. The Head of the Drummer Group chooses who is going to play in the group via continuous auditions at rehearsals many months before Carnival. The group's costumes that reflect the themes are sometimes so big that it's hard to play. There are overhead mikes carried alongside the group and a sound truck with the samba singers.
Some are traditional ones, using the same elements for decades (like Mangueira, Portela, Imperio Serrano). In the 80s, Mocidade however brought along some new elements for their drummers in the rhythm they played. Inevitably, other schools (like Viradouro, Grande Rio, Porto da Pedra, Beija-Flor) started to use further innovation incorporating totally new genres (going as far as using funk and. high choreography). It seems to be very successful.
Vocalists
This is a well-known male lead vocalist who is accompanied by many others. They are usually on top of the sound truck right behind the percussionists or they march along the samba run-way.

Queen of the Drummers
This is a beautiful female samba dancer standing in front while introducing the Percussionists to the crowd. She is supposed to motivate and inspire the hundreds of male drummers behind her.

Samba Dancers (Passistas)

A small wing of the finest samba dancers of the school is no more than 15-20. It's very hard to dance the samba at Rio´s speed whilst moving forward at near walking pace for 700m (1/2 mile). These samba dancers are a star turn. They are chosen through competition each year and it is certainly high honor to take this role.
Stewards of the Flow

(Harmonia)
Each float and each wing has a number of dedicated stewards to ensure that the flow is kept up. They will wear the T shirt of their wing or float. There are penalty points if the school takes too long to parade. Points are also lost in the Rio Samba Parade if there are any gaps between or inside the wings.

2010-02-11T12:11:00.002+02:00

Cultura rroma este, dupa parerea mea una din cele mai frumoase si cele mai fascinante. Ce este pacat, ca nu putem trece peste anumite prejudecati, si sa ne acordam cateva clipe pentru a ne imbogati sufletul si mintea prin cunoasterea traditiilor si culturii rrome. Iata de ce, voi incerca, ca adunand cat mai multe materiale sa va prezint cateva franturi din aceasta lume uimitoare, sper eu suficient cat, pe parcursul acestui "serial" sa va starnesc curiozitatea de a vrea sa cunoasteti singuri mai multe. Minoritatea rroma are ca simbol international roata cu spite, sau chakra. Aceasta este similara cu Ashok Chakra, roata de pe steagul Indiei si reprezinta miscarea si creatia lumii. Partea verde a stegului reprezinta drumurile, campiile padurile pe unde umbla romi in nomadismul lor, partea albastra reprezinta cerul, libertatea, unde dorm si traiesc romii de pretutindeni; roata simbolizeaza caruta cu care umbla romii. Imnul romilor este Djelem, djelem , iar Opre Roma a fost adoptat ca motto. Ziua internationala a romilor a fost desemnata 8 aprilie. Aceasta zi este recunoscuta oficial si in România ca zi nationala a romilor. Aceste simboluri au fost adoptate in 1971 la Primul Congres Mondial al Romilor. De atunci, au avut loc mai multe congrese mondiale ale romilor, avand ca scop standardizarea limbii romani, obtinerea de compensatii pentru suferintele din al doilea razboi mondial, imbunatatirea situatiei educationale, revendicarea drepturilor civile ale romilor, pastrarea culturii romani si limbii romani si recunoasterea internationala a minoritatii roma ca minoritate nationala de origine indiana. Dintre organizatiile internationale, Uniunea Internationala a Romilor are statut de consultant la Consiliul Social si Economic al ONU. Romii sunt, probabil, cel mai bine cunoscuti datorita muzicii lor. Exista numeroase izvoare istorice care mentioneaza muzicieni romi cantand pentru regi si imparati. De asemenea, in tot estul europei, romi au fost intotdeauna preferati pentru evenimente ca nunti sau sarbatori. In multe instante, statutul de muzicieni de valoare le-a permis romilor sa aiba privilegii greu de obtinut altfel. Spre exemplu, desi romii erau inca vanduti ca sclavi in secolul al XIX-lea in Moldova si Tara Romaneasca, muzicienii romi de prestigiu din Transilvania imperiului Austro-Ungar aveau un rol important in comunitatile satesti si se bucurau de unele privilegii de care taranii romani nu se bucurau. Romii nomazi au preluat un gen de muzica de la oamenii din jurul lor intr-o tara sau regiune, apoi, in tara urmatoare un alt gen de muzica. Astfel, mai multe genuri, din diferite regiuni, au fost asimilate si combinate, transformate sa fie pe placul romilor, dand nastere unui nou stil de muzica, care poate fi pe drept numita tiganeasca. Muzica pe care o canta romii pentru romi, in romani poate fi considerata, in general, cu adevarat tiganeasca. Dansul si muzica tiganeasca autentica sintetizeaza un stil de viata si reprezinta romii, istoria si cultura romani. Aceasta este cu adevarat o forma de arta, care exprima independenta si libertatea de expresie spirituala, pentru mult timp singura modalitate de expresie pentru un popor asuprit. Poate cel mai bun exemplu de muzica tiganeasca autentica o reprezinta Napoleon si Ursarii din Clejani. Aceasta corespunde definitiei de mai devreme de muzica facuta de romi, pentru romi, in romani. Napoleon dezvaluie extraordinarele posibilitati ale cantecului fara instrumente; el face muzica dintr-un butoi si doua pietre sau alte "instrumente" improvizate. De sute de ani, in jurnalele calatorilor din Europa sunt mentionati romi cantand pentru ei o muzica bazata in principal pe voce, cu instrumente ca oale si cani, batand din palme sau lovind diferite parti ale corpului.
informatii preluate de pe romanes.ro

Revista Biblioteca

2010-02-06T18:12:00.000+02:00

Revista Biblioteca este o publicaţie profesională care apare din anul 1948, având o periodicitate lunară. Revista de specialitate a întregului Sistem Naţional de Biblioteci reflectă teme de interes din biblioteconomie şi ştiinţa informării. Colegiul de redacţie este format din specialişti ai domeniului, teoreticieni şi practicieni recunoscuţi. Rubricile revistei evidenţiază interesele şi preocupările intregului Sistem National de Biblioteci:

- Repere profesionale: teorie biblioteconomică, cercetare ştiinţifică
- Viaţa bibliotecilor: prezentarea tuturor tipurilor de biblioteci, activităţi specifice, proiecte în derulare, modele de bune practici în biblioteci, situaţii concrete cu care se confruntă bibliotecile din România
- Metodologie: rolul metodologic al Bibliotecii Naţionale a României
- Patrimoniu: valorificarea colecţiilor, valori bibliofile
- Meridian bibliologic: personalităţi, evenimente
- Galaxia Gutenberg: calendar biblioteconomic, recenzii, documentar, dezbateri.

Revista "Biblioteca" se adresează tuturor tipurilor de biblioteci din România, aducând în prim plan fenomenul biblioteconomic sub toate aspectele sale.

mai multe info aici

Notre Dame primele 10 parti

2010-02-03T21:35:00.002+02:00

1 februarie

2010-01-31T22:59:00.001+02:00

Iata cateva info despre ziua de 1 februarie. Cineva a avut ideea geniala de a creea un site pentru aceasta zi...check it out !

1 februarie este a 32-a zi a calendarului gregorian.
Calendar crestin-ortodox: 1 februarie, Inaintepraznuirea Intampinarii Domnului; Sfantul Mucenic Trifon; Sfintii Muceniti Perpetua si Felicitas.
Calendar romano catolic: 1 februarie, Sfanta Veridiana.
Calendar greco-catolic, 1 februarie, Preserbarea Intampinarii Domnului, Sfantul Trifon.
Etiopia: 1 februarie, Ziua patriotilor, prin care se celebreaza sfarsitul ocupatiei italiene in 1941.
Romania: 1 februarie, Ziua Intendentei Militare - s-a infiintat intendenta militara romana in 1861.
2003
Pe 1 februarie 2003 naveta americana "Columbia" se dezintegreaza la reintrarea in atmosfera, la altitudinea de 63 km. Naveta, lansata la 12 aprilie 1981, se afla la a 28-a misiune. Si-au pierdut viata 7 astronauti (6 americani si unul israelian).
2001
La data de 1 februarie 2001 ntra in vigoare legea care interzice oamenilor politici sa accepte cadouri in schimbul unor servicii sau favoruri. Legea a fost adoptata de Parlamentul japonez la 22 noiembrie 2000.
1999
Iuri Vorontov, fostul ambasador al Rusiei in SUA, preia la data de 1 februarie 1999 functia de adjunct al secretarului general al ONU, Kofi Annan.
1998
Conventia europeana pentru protectia minoritatilor nationale a intrat in vigoare pe 1 februarie 1998.
1996
Lansarea in viata politica romaneasca a Partidului "Alternativa Romaniei" a avut loc in data de 1 februarie 1996, partid condus de Varujan Vosganian, si care urma sa devina in 28 martie 1999 "Uniunea Fortelor de Dreapta".
1995
Romania semneaza, la Strasbourg, alaturi de reprezentantii altor 20 de state, Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale a Consiliului Europei (a intrat in vigoare la 1 februarie 1998).
Pe 1 februarie 1995 a intrat in vigoare Acordul de asociere a Romaniei la Uniunea Europeana (Acordul a fost semnat la 1 februarie 1993).
La Cairo, se intilnesc, la data de 1 februarie 1995, pentru prima oara in istoria Orientului Mijlociu, liderii din Egipt, Iordania, Israel si Yasser Arafat, pentru a sprijini procesul de pace din regiune.
1991
Romania a obtinut pe 1 februarie 1991 statutul de "invitat special" in Consiliul Europei. La 7 octombrie 1993 a avut loc ceremonia de aderare a Romaniei ca membru cu drepturi depline.
1990
Gabriel Liiceanu, filozof si scriitor, infiinteaza la Bucuresti in data de 1 februarie 1990 editura Humanitas.
1986
Pe 1 februarie 1986 decedeaza Alva Myrdal, sociolog si politician suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1982. (n.1902).
1982
Pe 1 februarie 1982 decedeaza Radu Petrescu, prozator roman. Radu Petrescu face parte din asa-numita "Scoala de la Targoviste", alaturi de Mircea Horia Simionescu, Costache Olareanu si Tudor Topa. A debutat in 1970 cu romanul Matei Iliescu, dar s-a consacrat post mortem, devenind un model pentru prozatorii tineri, pentru generatia optzecista. (n.1927).
1979
Ayatolahul Ruhollah Khomeini s-a intors la Teheran (Iran) pe 1 februarie 1979, dupa 15 ani de exil.
1976
Pe 1 februarie 1976 decedeaza Werner Heisenberg, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1932 si unul dintre fondatorii fizicii cuantice. Heisenberg s-a aflat mai apoi in fruntea programului pentru energie nucleara a Germaniei Naziste. (n.1901)
Pe 1 februarie 1976 decedeaza Hans Richter pictor, artist grafic, avangardist si producator german. (n.1888).
1974
Ilie Nastase, fost jucator profesionist de tenis de camp si unul dintre cei mai importanti jucatori de tenis ai anilor 1970, este declarat pe 1 februarie 1974 declarat cel mai bun tenismen al anului 1973 si este distins, la New York, cu "Racheta de aur".
1973
Pe 1 februarie 1973 se naste Yuri Landman, muzician, chitarist, solist, constructor de instrumente muzicale si caricaturist de origine olandeza.
1970
Nico (Nicoleta Matei), interpreta romanca de muzica usoara se naste pe 1 februarie 1970. Piese din repertoriul propriu: "Nu pot s? mai suport", "Ramai cu bine", "Tot ce-mi ceri", "Spune-mi unde", "Asa cum vrei".
Pe 1 februarie 1970 decedeaza Alice Savulescu, botanist roman, membru titular (1963) al Academiei Romane. (n.1905)
1968
Pe 1 februarie 1968 se naste Lisa Marie Presley, fiica lui Elvis Presley.
1966
Pe 1 februarie 1966 decedeaza Buster Keaton, actor american. (n.1896).
1965
Pe 1 februarie 1965 se naste Brandon Bruce Lee, fiul legendarului actor de firme martiale Bruce Lee. Asemeni tatalui sau, moare tanar, la doar 28 ani, fiind impuscat accidental in timpul filmarilor filmului "The Crow"(Corbul). (d.1993)
1958
Pe 1 februarie 1958 a fost lansat cu succes in Cosmos primul satelit al Americii. Plasat pe o orbita terestra de o racheta "Jupiter-C", "Explorer" este destinat sa transmita semnale pe Pamant, prin cele 2 emitatoare, de la o distanta variind intre 340 si 2900 km.
Egiptul si Siria alcatuiesc pe 1 februarie 1958 "Republica Araba Unita", o structura care se declara, prin Constitutie, parte a unei viitoare mari natiuni arabe.
Pe 1 februarie 1958 decedeaza Clinton Joseph Davisson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru fizica pe anul 1937. (n.1881).
1950
Pe 1 februarie 1950 se naste Mike Campbell, producator si chitarist american.
1949
Pe 1 februarie 117 decedeaza N.D. Cocea, prozator, eseist, dramaturg si traducator roman. (n.1880).
1948
Pe 1 februarie 1948 se naste Rick James, muzician american si compozitor. (d.2004)
Pe 1 februarie 1948 se naste Elisabeth Sladen, actrita britanica.
1947
Pe 1 februarie 1947 se naste Mike Brant, cantaret israelian de muzica pop. (d.1975)
Pe 1 februarie 1947 se naste Normie Rowe, cantaret australian.
Pe 1 februarie 1947 se naste Jessica Savitch, jurnalist american. (d.1983)
1946
Norvegianul Trygve Lie (1896-1968) devine pe 1 februarie 1946 primul secretar general al ONU (pana in 1953).
Pe 1 februarie 1946 are loc proclamarea Republicii Ungare.
Pe 1 februarie 1946 se naste Aquilina Severin, cantareata de muzica usoara romaneasca.
Pe 1 februarie 1946 se naste Chris Clark, Motown, cantaret de muzica soul.
1945
Pe 1 februarie 117 decedeaza Johan Huizinga, eseist si istoric de arta olandez. (n.1872).
Pe 1 februarie 1945 se naste Serge Joyal, om politic canadiano-francez.
1944
Evacuarea administratiei civile din Transnistria are loc pe 1 februarie 1944, imediat dupa ianuarie 1944, cand trupele sovietice de tancuri au rupt frontul in nordul Transnistriei.
Pe 1 februarie 1944 se naste Lucian Boia, un istoric roman cunoscut in special pentru cartile sale impotriva comunismului. Profesor doctor la Facultatea de Istorie de la Universitatea din Bucuresti. Este cu siguranta istoricul roman cel mai cunoscut in occident.
Pe 1 februarie 1944 se naste Petru Popescu, poet, scenarist si prozator roman, stabilit in SUA din 1975.
Pe 1 februarie 117 decedeaza Piet Mondrian, pictor olandez. (n.1872).
Pe 1 februarie 1944 se naste Mike Enzi, politician american, senator senior al statului Wyoming.
Pe 1 februarie 1944 se naste Burkhard Ziese, manager german de fotbal.
1942
Pe 1 februarie 1941 se naste Terry Jones, actor si scriitor scotian.
Pe 1 februarie 1941 se naste Muna Wassef, actrita de origine siriano-araba, ambasador al Organizatiei Natiunilor Unite pentru bunavointa.
1941
Pe 1 februarie 1941 se naste Karl Dall, prezentator german de televiziune.
Pe 1 februarie 1941 se naste Jerry Spinelli, scriitor de opere pentru copii.
1940
Pe 1 februarie 1940 se naste Bibi Besch, actrita austro-americana. (d.1996)
1939
Pe 1 februarie 1939 se naste Claude Francois, cantaret francez. (d.1978)
Pe 1 februarie 1939 se naste Paul Gillmor, politician american. (d.2007)
Pe 1 februarie 1939 se naste Joe Sample, pianist de jazz american.
1938
Pe 1 februarie 1938 se naste Constantin Popovici, sculptor roman, in 1967 a fost laureat al Premiului Uniunii Artistilor Plastici. (d.1995)
Pe 1 februarie 1938 se naste Sherman Hemsley, comediant si actor american.
Pe 1 februarie 1938 se naste Fritjof Capra, fizician austriac.
1937
Pe 1 februarie 1937 se naste Don Everly, muzician american.
Pe 1 februarie 1937 se naste Garrett Morris, comediant american
Pe 1 februarie 1937 se naste Ray Sawyer, cantaret american.
1936
Pe 1 februarie 1936 se naste Azia Taylor Morton, al 35-lea trezorier Statelor Unite. (d.2003)
1934
Pe 1 februarie 1934 se naste Nicolae Breban, un cunoscut scriitor, romancier, eseist, dramaturg si om de cultura roman contemporan. Nicolae Breban se impune in lumea literara, ocupand functii importante in conducerea unor publicatii si in Uniunea Scriitorilor.
Pe 1 februarie 1934 se naste Bob Shane, cantareata americana de muzica populara (Kingston Trio).
1932
Pe 1 februarie 1932 se naste Ian Ramberg, profesor universitar suedez de drept, precum si judecator de arbitraj in inalta instanta
1931
Pe 1 februarie 1931 se naste Boris Nikolaevici Eltin, politician rus. (d.2007)
Pe 1 februarie 1931 se naste Boris Yeltsin, primul presedinte al Federatiei Ruse. (d.2007)
Pe 1 februarie 1931 se naste Iajuddin Ahmed, presedinte al Bangladesh-ului.
1930
Pe 1 februarie 1930 se naste Shahabuddin Ahmed, presedinte al Bangladesh-ului.
Pe 1 februarie 1930 se naste Mario Beaulieu, politician canadian. (d.1998)
Pe 1 februarie 1930 se naste Hossain Mohammad Ershad, om politic din Bangladesh.
1928
Pe 1 februarie 1928 se naste Octavian Sava, dramaturg roman, realizator TV, autor de texte umoristice.
Pe 1 februarie 1928 se naste Stuart Whitman, actor american.
1926
Pe 1 februarie 1926 se naste Leslie Nielsen, actor canadian, foarte cunoscut pentru celebre parodii.
1924
Pe 1 februarie 1924 se naste Richard Hornberger, scriitor american. (d.1997)
Pe 1 februarie 1924 se naste Ben Weider, scriitor si om de afaceri canadian.
1922
Pe 1 februarie se naste Renata Tebaldi, soprana italiana. (d.2004)
1920
Institutul de Istorie Nationala din Cluj-Napoca a fost infiintat pe 1 februarie 1920; fondat din initiativa si cu sprijinul material al regelui Ferdinand I, Institutul a functionat in cadrul Universitatii din Cluj, fiind condus de Ioan Lupas si Alexandru Lapedatu.
1919
Prima Miss America a fost desemnata pe 1 februarie 1919.
1918
Rusia adopta calendarul gregorian pe data de 1 februarie 1918.
Pe 1 februarie 1918 se naste Muriel Spark, scriitor scotian. (d.2006)
1917
Pe 1 februarie 1917 se naste Eiji Sawamura, jucator de baseball japonez (d.1944)
1916
Pe 1 februarie 1916 decedeaza Elisabeta, regina Romaniei, sotia regelui Carol I si scriitoare (Carmen Sylva) (n. 1843).
1915
Pe 1 februarie 1915 se naste Stanley Matthews, fotbalist englez. (d.2000)
1914
Prima instalatie centralizata feroviara din Romania intra in functiune pe 1 februarie 1914, pe linia Bucuresti-Ploiesti.
1912
Pe 1 februarie 1912 a aparut la Iasi revista "Insemnari literare", sub directia lui Mihail Sadoveanu si a lui George Topirceanu.
1910
Pe 1 februarie 1910 se naste Ngapoi Ngawang Jigme, politician tibetan.
1909
Pe 1 februarie 1909 se naste George Beverly Shea, cantaret canadian.
1908
Pe 1 februarie 1908 atat Regele Carlos I al Portugaliei cat si fiul sau, printul Luis Filipe, sunt ucisi la Terreiro do Paco, Lisabona.
Pe 1 februarie 1908 se naste George Pal, regizor si producator maghiar. (d.1980)
1907
Pe 1 februarie 1907 se naste Gunter Eich, poet liric german. (d.1972)
Pe 1 februarie 1907 se naste Camargo Guarnieri, compozitor brazilian. (d.1993)
1906
Pe 1 februarie 1906 se naste Hildegarde, actrita si cantareata americana. (d.2005)
1905
Pe 1 februarie 1905 a aparut la Bucuresti "Viata noua", publicatie lunara, sub directia lui Ovid Densusianu; revista a devenit principalul organ de presa al miscarii simboliste de la noi
Pe 1 februarie 1905 se naste Emilio Gino Segre, fizician italian, laureat al Premiului Nobel. (d.1989).
Pe 1 februarie 1905 se naste Emilio Segre G., laureat al Premiului Nobel. (d.1989)
1904
Pe 1 februarie 1904 se naste SJ Perelman, umorist american. (d.1979)
1903
Pe 1 februarie 1903 decedeaza George Stokes, matematician si fizician irlandez. (d.1819)
1902
Pe 1 februarie 1902 se naste Langston Hughes scriitor american. (d.1967)
Pe 1 februarie 1902 se naste Therese Brandl, garda a lagarelor de concentrare naziste. (d.1947)
1901
Pe 1 februarie 1901 se nasteClark Gable, actor american. A jucat cu mari artiste ale epocii ca: Joan Crawford, Myrna Loy, Jean Harlov, Lana Turner, Norma Sharer si cu renumita Vivien Leigh. Este premiat cu Oscar pentru cel mai bun actor pentru rolul din productia New York - Miami. Este nominalizat pentru rolul Fletcher Christian din filmul Mutiny on the Bounty in 1935. Cel mai rasunator rol al sau, Rett Butter, a fost în filmul "Gone with the Wind" (Pe aripile vantului), alaturi de actrita Vivien Leigh, in anul 1939. (d.1960).
Pe 1 februarie 1901 se naste Clark Gable, actor american. (d.1960)
Pe 1 februarie 1901 se naste Frank Catarame, ultimul supravieruitor veteran american din Primul Razboi Mondial.
1897
Pe 1 februarie 1897 se naste Denise Robins (alias Francesca Wright, Ashley franceza, Harriet Gray, Julia Kane), romancier britanic Romance. (d.1985)
1896
Premiera mondiala a operei "Boema" de Puccini a avut loc pe 1 februarie 1896 la Torino. Opera este in patru acte, avand ca loc de desfasurare Cartierul Latin, Paris, in anul 1830.
1895
Pe 1 februarie 1895 se naste Conn Smythe, constructor canadian fondator la ligii nationale americane de hocheri. (d.1980)
1894
Pe 1 februarie 1894 se naste Lucian Grigorescu, pictor roman. Lucian Grigorescu a fost inainte de toate un pictor al naturii, dar aici trebuie adaugata si natura umana. Cele mai multe portrete apartin perioadei tarzii a artistului, totusi si in tinerete a realizat unele portrete semnificative. Printre acestea este de mentionat "Arlechinul", aflat in muzeul Zambaccian. (d.1965).
Pe 1 februarie 1894 se naste John Ford, regizor si producator american. (d.1973)
Pe 1 februarie 1894 se naste James P. Johnson, compozitor roman. (d.1955)
1887
Pe 1 februarie 1887 se naste Charles Nordhoff, cunoscut autor englez. (d.1947)
1884
Pe 1 februarie 1884 a fost publicata prima editie a Oxford English Dictionary. Acesta ofera toate definitiile imaginabile in contexte diferite pentru limba engleza - cuprindea mai mult de 100.000 de intrari.
Pe 1 feruarie 1884 se naste Bradbury Robinson, primul jucator de fotbal american care a reusit o pasa inainte in 1906. (d.1949)
Pe 1 februarie 1884 se naste 1884 Evgheni Zamyatin, scriitor rus. (d.1937)
1882
Pe 1 februarie 1882 se naste Louis Stephen St. Laurent, al 12-lea prim-ministru al Canadei. (d.1973)
1880
Pe 1 februarie 1880 are loc stabilirea de relatii diplomatice la nivel de legatie intre Romania si Olanda.
Ion Luca Caragiale publica, de ziua lui, pe 1 februarie 1880, in "Convorbiri literare", farsa intr-un act "Conu Leonida fata cu reactiunea". Piesa sarjeaza pe micul functionar la pensie, etern de partea puterii, care doreste republica pentru a avea pensie si leafa, si nu concepe revolutia decat cu aprobarea autoritatilor
1878
Pe 1 februarie 1878 se naste Milan Hodza, politician slovac. (d.1944)
1874
Pe 1 februarie 1874 se naste Hugo von Hofmannsthal, scriitor austriac. (d.1929)
1873
Pe 1 februarie 1873 se naste Joseph Allard, "Scripcarul canadian". (d.1947)
Pe 1 februarie 1873 se naste John Barry, detinatorul irlandez al Crucii Victoria (d.1901)
1872
Pe 1 februarie 1872 se naste Jerome F. Donovan, politician american. (d.1949)
Pe 1 februarie 1872 se naste Andrew Kehoe, ucigas in serie american. (d.1927)
1868
Stefan Luchian s-a nascut la 1 februarie 1868, la Stefanesti, un sat din Botosani, ca fiu al maiorului Dumitru Luchian si al Elenei Chiriacescu. Printe operele sale amintim peisaje: "Ultima cursa de toamn?, "Margine de crang", "Birt fara musterii", flori: "Dumitrita", "Paralute", "Flori de tufanica", portrete: "Safta florareasa", "Mos Nicolae Cobzarul", "Fata cu basma inflorata". (d.1916)
1866
Pe 1 februarie 1866 a fost infiintata agentia de stiri daneza "Ritzaus Bureau", purtand numele intemeietorului sau, Erik Nicola Ritzu.
1861
La 1 februarie 1861 incepe sa functioneze, la Bucuresti, Arsenalul Armatei. Primul avion militar de conceptie si constructie romaneasca, a fost proiectat de inginerul aviator Aurel Vlaicu si realizat la Arsenalul Armatei.
1860
Pe 1 februarie 1860 se naste Gustav Weigand, filolog german. In anul 1893 a infiintat, la Leipzig, "Institutul pentru Studiul Limbii Române", care a fost, pana la izbucnirea primului razboi mondial, cel mai important centru stiintific din strainatate pentru studiul limbii romane. Weigand a fost si primul lingvist care a cercetat, la fata locului, dialectele si graiurile limbii romane, calatorind, in anii 1887 si 1909, in toate tinuturile locuite de romani. El a impus in lumea stiintifica si folosirea denumirii de "aroman", care a inlocuit-o pe cea limitativa de "macedonean". (d.1930).
1859
Pe 1 februarie 1859 se naste Victor Herbert, compozitor irlandez. (d.1924)
1852
Pe 1 februarie 1852 se naste Ion Luca Caragiale in localitatea Haimanalele, judetul Prahova. Dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic si ziarist roman, de origine greaca este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori romani. A fost ales membru al Academiei Romane post-mortem. (d.1912)
1851
Pe 1 februarie 1851 decedeaza Mary Shelley, scriitoare britanica. (n.1797).
Pe 1 februarie 1851 se naste Durham Stevens, diplomat american. (d.1908)
1848
Pe 1 februarie 1848 se naste Sava Hentia, pictor roman care participat la Razboiul de Independenta (1877-1878). In acest timp a pictat numeroase scene de campanie, fiind considerat un adevarat reporter de razboi. Din acea perioada au ramas desenele "Soldat calare", "Trecerea Dunarii la Corabia", "Langa Lagarul din Calafat". Alte desene au devenit ulterior compozitii executate in acuarela si ulei, intre care se reliefeaza lucrarile "Intalnirea si Transport de provizii pe front". (d. 1904).
1847
Se inaugureaza Teatrul de la Copou din Iasi pe 1 februarie 1847 cu "Batalia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg", tablou vivant de Gheorghe Asachi, si "Vicontele de Letorier", vodevil de Bayard si Dumanoir. Teatrul Parc-Copou este un teatru de repertoriu, un teatru creator de spectacole si recitaluri de poezie, cu stagiune artistica permanenta, care formeaza un mediu artistic in conditii libere, intr-un decor special.
1844
Pe 1 februarie 1844 se naste Stanley Hall, psiholog american. (d.1924)
1838
Pe 1 februarie 1838 se naste Nicolae Gane in Falticeni. Scriitor si politician roman a fost ales ca membru titular al Academiei Romane in 1908. Nicolae Gane a scris proza cu tonalitati romantice care evoca trecutul, viata patriarhala si aventurile cinergetice. Printre lucrarile publicate de Nicolae Gane, mentionam urmatoarele: "Domnita Ruxandra", "Fluierul lui Stefan" si "Piatra lui Osman". (d.1916)
1823
Intr-un memoriu, vornicul Mihail Sturdza foloseste, pe 1 februarie 1823, pentru prima data in viata politica a Tarilor Romane, notiunea de "conservator", pentru a desemna tendintele marii boierimi de a pastra vechile stari de lucruri.
1820
Pe 1 februarie 1820 se naste George Hendrica Houghton, cleric american.( d.1897)
1814
Pe 1 februarie 1814 Lordul Byron a publicat "Corsarul", in care regasim povestea unui capitan de pirati care este dispus sa riste iubirea vietii sale pentru a salva un sclav dintr-un harem turcesc.
In 1 februarie 1814 a erupt Vulcanul Mayon, situat in Filipine, provocand moartea a aproximativ 1.200 de persoane. Vulcanul Mayon, care se ridica la 2.462 metri peste Golful Albay, este cel mai activ vulcan al Insulelor Filippine. Istoricul eruptiilor acestui Vulcan basaltic-andezitic incepe din anul 1616 si evolueaza de la Strombolian la Plinian bazaltic. Cele mai frecvente eruptii din istoria sa, au de obicei incluse o puternica activitate exploziva, insotita de piroclastite si cenusa vulcanica, curgeri noroioase si curgeri de lava care coboara mai jos de flancurile vulcanului.
1801
Pe 1 februarie 1801 se naste Emile Littre, lexicograf francez. (d.1881)
1796
Pe 1 februarie 1796 se naste Abraham Emanuel Frohlich, poet elvetian. (d.1865)
1789
In data de 1 februarie 1789 a fost ales primul presedinte al SUA, George Washington, general si om de stat american, militant si factor activ in obtinerea independentei fata de Regatul Unit a coloniilor din America de Nord. Este foarte cunoscut prin prezenta pe bancnota de 1 dolar.
1763
Pe 1 februarie 1763 se naste Thomas Campbell, teolog irlandez. (d.1854)
1761
Pe 1 februarie 1761 se naste Christian Hendrik persoon, mycologist sud african. (d.1836)
1733
Pe 1 februarie 1916 decedeaza August al II-lea, rege al Poloniei. (n.1670).
1691
Papa Alexandru al VIII-lea din dinastia de Luxenburg se stinge la data de 1 februarie 1691. Rege al Germaniei din 1346, rege al Boemiei din 1347 si Imparat al Sfantului Imperiu Roman din 1355 este considerat a fi una din cele mai importante figuri ale evului mediu tarziu. (n.1610)
1690
Pe 1 februarie 1690 se naste Francesco Maria Veracini, violonist si compozitor italian; virtuoz renumit al vremii, si-a desfasurat activitatea la Londra, Dresda si Praga. A compus opere, cantate, concerte si sonate pentru viola. (d. 1768)
1659
Pe 1 februarie 1659 se naste Jacob Roggeveen, explorator olandez.
1635
Pe 1 februarie 1635 se naste Marquard Gude, arheolog german. (d.1689)
1600
Pe 1 februarie 1600 Mihai Viteazul semneaza "Tratatul de inchinare si credinta" fata de Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, Rudolf al II-lea a fagaduit lui Mihai Viteazul ajutor si a garantat domnia ereditara in linie barbateasca.
1552
Pe 1 februarie 1552 se naste Edward Coke, jurist in limba engleza si membru al Parlamentului. (d.1634)
1462
Pe 1 februarie 1462 se naste Johannes Trithemius, criptograf german. (d.1516)
1459
Pe 1 februarie 1459 se naste Conrad Celtes, savant german. (d.1508)
1328
Pe 1 februarie 1328 decedeaza Carol al IV-lea, rege al Frantei. (n.1294)
1261
Pe 1 februarie 1261 se naste Walter de Stapledon, episcop englez. (d.1326)

http://1februarie.com/

Programul Extra Extra Shorts - scurtmetraje sub 3 minute

2010-01-28T21:14:00.001+02:00

La Teatrul National, Galeriile ArtExpo, va avea loc primul ShortsUP de anul acesta, vineri, 29 ianuarie, de la ora 21.00.Programul Extra Extra Shorts aduce doua ore de scurtmetraje sub 3 minute, amuzante si ultra-premiate.

Un numar de 2.000 de bucuresteni au participat la "Noaptea lunga Un numar de 2.000 de bucuresteni au participat la "Noaptea lunga a Filmelor Scurte", pe 26 iubie 2009, singurul maraton de scurt metraje din Romania.In acest an, selectia include finalistele de la Cannes Film Festival (Seeking You: A Love Letter to Hong Kong, Iran a Nation of Bloggers, Donatella), cele mai bune filme din cadrul FilmMinute 2009 (Life, Flagged, How do you do, Rapture) si filme premiate la Festivalul International de Film Tres Courts (Fetch, Les Petits Sables, The Job). Nu sunt de ratat nici Mosca - un documentar amuzant despre legatura dintre timp si muste, Paste of Love - o animatie despre neobisnuita povestea de dragoste dintre o periuta si pasta de dinti, sau Enemy Within – fictiune-mostra a umorului britanic. Dupa filme, spectatorii sunt invitati la Dance Your Shorts Off – afterparty cu Rusu & Flore (Khadja) si cu Fanas. Sounduri noi, combinatii deep disco si vizualuri asigurate de VJ Crid.
Biletele sunt disponibile direct la intrare, la TNB/ ArtExpo, in seara evenimentului. Pretul unui bilet este de 20 lei si ofera acces la programul intregului eveniment. ShortsUP este organizat de Asociatia Oricum si Feeder.ro. Oricum este organizatia non-profit ce si-a propus sa transforme felul in care industriile creative contribuie la dezvoltarea Romaniei. Misiunea asociatiei este aceea de a crea proiecte cu un impact major in randul tinerilor si cu un grad mare de sustenabilitate.

sursa http://yourmoney.wall-street.ro/articol/Leader/781/slideshow/3/Biletele.html

Programul Operei Nationale in urmatoarea saptamana

2010-01-26T23:50:00.000+02:00

LA TRAVIATA27.01.10 (18:30)Violetta - Mariana Colpoş, Flora - Sidonia Nica, Annina - Ruxandra Ispas, Alfredo - Marius Manea, Germont - Vicenţiu Ţăranu, Gaston - Liviu Indricău, Baronul - Paul Basacopol, Marchizul - Vasile Chişiu, Doctorul - Horia Sandu, Giuseppe - Constantin Negru, Servitorul - Constantin Negru, Comisionarul - Alin Mânzat, Sol. Balet: Antonel Oprescu, Irinel Manolovici, Ileana Sora, Beatrice Şerbănescu, Bianca Ungureanu, Dirijor - ...
CENUSAREASA28.01.10 (18:30)Cenuşăreasa: Bianca Fota, Prinţul: Gigel Ungureanu, Surorile: Tiberiu Almosnino, Cătălin Caracaş, Mama: Mihai Babuşka, Tatăl: Antonel Oprescu, Zâna: Laura Blică Toader, 2 companioni: Virgil Ciocoiu, Bogdan Cănilă(debut), Profesorul de dans: Vicenţiu Popescu, 2 Miniştrii: Gabriel Opincaru, Vicenţiu Popescu, 4 zâne: Andra Ionete - Primăvara, Oana Bădănoiu - Vara, Mihaela Soare - Toamna, Cristina Dijmaru - Iarna, Dirijor - Vlad Conta
IL BARBIERE DI SIVIGLIA29.01.10 (18:30)Almaviva - Bogdan Mihai, Don Bartolo - Mihnea Lamatic, Rosina - Oana Andra, Figaro - Iordache Basalic, Don Basilio - Pompeiu Hărăşteanu, Fiorello - Vasile Chişiu, Berta - Ruxandra Ispas, Sergentul - Ionuţ Gavrilă, Dirijor - Ciprian Teodoraşcu
ALBA CA ZAPADA SI CEI SAPTE PITICI30.01.10 (11:00)Albă ca zăpada: Cristina Dijmaru, Prinţul: Vlad Toader, Regina: Laura Blică Toader, Regele: Antonel Oprescu, Vânătorul: Vicenţiu Popescu, 7 pitici: Cristina Mitu,Clarisa Cristea, Cleopatra Rogalski Nicolae, Laura Argeşanu, Andrei Dolcoş, Răzvan Marinescu, Mircea Ioniţă, 4 prietene: Magdalena Rădulescu, Mihaela Soare, Andra Ionete, Carmen Lupei, Dirijor - Cornel Trăilescu
MADAMA BUTTERFLY30.01.10 (18:30)Butterfly - Madeleine Pascu, Suzuki - Mihaela Işpan, Kate - Gabriela Drăguşin, Pinkerton - Gabriel Năstase, Sharpless - Vicentiu Taranu, Goro - Valentin Racoveanu, Yamadori - Daniel Filipescu, Bonzo - Horia Sandu, Comisarul imperial - Vasile Chişiu, Ofiţerul stării civile - Mihai iacob, Dirijor - ...
COSI FAN TUTTE31.01.10 (18:30)Fiordiligi - IULIA ISAEV, Dorabella - Maria Jinga, Guglielmo - Ion Dimieru, Ferrando - Lucian Corchiş (debut), Despina - Dorina Cheşei, Don Alfonso - Florin Simionca, Dirijor - Tiberiu Soare
NABUCCO03.02.10 (18:30)Nabucco - Ştefan Ignat, Ismael - Mihai Lazăr, Zaccaria - Pompeiu Hărăşteanu, Abigaille - Silvia Sorina Munteanu, Fenena - Sidonia Nica, Marele preot - Marius Boloş, Abdallo - Valentin Racoveanu, Anna - Crina Zancu, Balet: Rodica Fiastru, Raul Oprea, Mugur Valsami, Dirijor: Cornel Trăilescu
ANNA KARENINA04.02.10 (18:30)Anna Karenina: Cristina Opincaru, Alexei Vronski: Gigel Ungureanu, Alexei Karenin: Mugur Valsami, Constantin Levin: Virgil Ciocoiu, Kitty: Mihaela Soare, Betsy Tverskaia: Monica Petrică, Două fete: Carmen Lupei, Andra Ionete, Doi ofiţeri: Vlad Mărculescu, Alexandru Negru, Acarul: Valentin Stoica, Dolly Oblonski: Rodica Fiastru, Stepan Oblonski: Antonel Oprescu, Serioja, copilul soţilor Karenin: Mihnea Sora
COSI FAN TUTTE05.02.10 (18:30)Fiordiligi - CRISTINA RADU, Dorabella - Antonela Bârnat, Guglielmo - Daniel Filipescu, Ferrando - MARTIN MITTERRUTZNER, Despina - Cristina Eremia, Don Alfonso - Ştefan Schuller, Dirijor: Tiberiu Soare
AIDA06.02.10 (18:30)Spectacol aniversar Veronica Gârbu (60 ani)Regele - Marius Boloş, Amneris - ANDRADA NAŞ, Aida - Mariana Colpoş, Radames - DANIEL MAGDAL, Ramfis - Horia Sandu, Amonasro - Eugen Secobeanu, Mesagerul - Valentin Racoveanu, Marea preoteasa - Dorina Cheşei, Balet: Mădălina Slăteanu, Mugur Valsami, Magdalena Rădulescu, Dirijor: Iurie Florea
FATA MARII07.02.10 (11:00)Spectacol SEOB 'Ludovic Spiess'
BAIADERA07.02.10 (18:30)Spectacol aniversar Roxana Colceag (50 ani)Nikia: Adina Tudor, Solor: Ovidiu Matei Iancu, Gamzatti: Cristina Dijmaru(debut), Brahmanul: Tiberiu Almosnino, Magdavaia, fachir: Bogdan Cănilă, Digmanta, rajah: Antonel Oprescu, Idolul de bronz: Bogdan Plopeanu, Prietenul lui Solor: Cătălin Caracaş, Slujitoarea: Florica Stănescu, 2 soliste Djampe: Mihaela Soare, Adela Crăciun, 4 baiadere mici: Cleopatra Rogalski, Mădălina Stoica, Diana Tudor, Carmen Lupei, Dansul tobelor: Camelia Soare, Răzvan Marinescu, Pas d’action: Monica Bălărie, Mihaela Soare, Andra Ionete, Bianca Stoicheciu, Raul Oprea, Virgil Ciocoiu, 3 variaţii umbre: Mihaela Soare, Mădălina Stoica, Adela Crăciun, Dirijor: Tiberiu Soare

www.operanb.ro

Cruce din oglinzi

2010-01-26T03:44:00.002+02:00

mie sa-mi puneti cruce din oglinzi
culcata pe mormant -
sa imi reflecte cerul in pamant
cu brate si trup de parinti.

mie sa-mi puneti cruce din oglinzi -
prinzand in ele pozele de cand eram mai mica
si nu stiam de moarte sau de frica,
ci doar de brate si trup de parinti.

mie sa-mi puneti cruce din oglinzi -
sa-mi car in spate tot ce am lasat in urma,
dureri si fericiri care o curma
cu brate si trup de parinti.

sa-mi fie trapa inafara
si scara catre inauntru,
pe cioburi trepte sa-mi coboare vantul
pasari migrand toamna catre o noua vara.

sa-mi puneti rama de tablouri
in loc de zid de cimitir -
sa vad trecand pe strada pictori
pictandu-se si ei incet spre coviltir.

si un casetofon mai vreau
si ce mai vreau?
poate-un amic,

mai vreau si un pahar rece cu apa
in caz ca imi e sete
sa-mi ridic
plimbari pe bulevard, de mana
cu toti care vreodata m-au iubit.

mai vreau si-un pix si-o foaie in sicriu,
de data asta nu pentru ca scriu,
dar vreau sa desenez -
ferestre-n lemn
si usi sa-mi decupez.

sa vad cum ploaia-n mine se opreste
ca mangaieri de mama pe frunti de soldat,
cum ma-ntelege si ar vrea sa-mi spuna
ca am luptat ca un barbat.

imi este dor de o armata
ca si de patul de acasa,
ca de-o amanta
pe care as fi vrut s-o am tot timpul de mireasa.

*

mie sa-mi pui cruce din oglinzi
cand vii sa te reflecti deasupra mea -
sa-mi fie cald sub tine trupul,
iubirea mea,
tarana mea.

Oana Nedelcu

Gand

2010-01-24T20:17:00.001+02:00

curcubeele privite prin prisme colorate se vad inzecit, se vad indoit...ca un zambet apasat de un copil pe o capota de masina.

Una din preferate.

2010-01-16T04:11:00.000+02:00

Festivalul Shakespeare. Hamleţi din toată lumea vin în România

2010-01-15T11:29:00.000+02:00

Festivalul Shakespeare. Hamleţi din toată lumea vin în România
Maria Sârbu
Un "Hamlet" în variantă modernă, regizat de o femeie – Monika Pecikiewici, la Teatrul Polski din WroclawEdiţia a VII-a a Festivalului Internaţional Shakespeare, care va avea loc la Craiova şi la Bucureşti, se va deschide la 23 aprilie, în ziua când s-a născut şi a murit marele dramaturg englez. De această dată, manifestarea este consacrată unora dintre cele mai importante spectacole, cu piesa "Hamlet", montate pe scenele lumii.Proiectul intitulat "Constelaţia Hamlet", care încorporează tema "Shakespeare şi noua teatralitate", a fost conceput de Emil Boroghină, director fondator al festivalului şi preşedinte al Fundaţiei "William Shakespeare", sub auspiciile căreia are loc o dată la doi ani acest eveniment teatral aşteptat nu numai de spectatorii versaţi din România, ci şi de specialişti în domeniu de pe toate continentele. Pentru că la Craiova, acolo unde a început acest festival, se adună la fiecare ediţie personalităţi marcante ale teatrului şi în special cercetători ai operei shakespeariene, s-a dorit ca ediţia 2010 să fie o excepţie în peisajul teatral mondial, atât prin prezentarea diverselor variante "Hamlet", cât şi prin tema de dezbatere. Directorul Boroghină s-a străduit ca ambiţiosul său proiect "Constelaţia Hamlet" să fie cât mai ofertant. "Această ediţie am gândit-o în 1997 şi sunt bucuros că o putem realiza în acest an. Pentru că am găsit spectacole bune în mai multe locuri din lume, încercăm să le aducem în România. Printre multe astfel de spectacole se regăseşte şi o producţie americană, fiind pentru prima dată când avem în Festivalul Shakespeare un teatru din SUA. Şi nu unul oarecare, ci unul considerat poate cel mai faimos teatru de avangardă din lume", ne-a spus Emil Boroghină. El susţine că este un prilej de a compara montările cu piesa "Hamlet" care se joacă astăzi în lume, dar şi de a polemiza pe tema propusă."Au luat-o razna vremurile. Cine, spre a le-ndrepta, m-a hărăzit pe mine?" (Hamlet, actul I, scena 5) Cu acest moto, Festivalul Shakespeare se va deschide la 23 aprilie, la Teatrul Naţional "Marin Sorescu" din Craiova, cu spectacolul "Hamlet" regizat de Oskaras Korşunovas la Teatrul Municipal din Vilnius (Lituania). De remarcat că acest creator apreciat în lume pentru montările sale deosebite a fost cunoscut în România tot prin Festivalul Shakespeare, în 2006 jucându-se, la Craiova şi la Bucureşti, "Visul unei nopţi de vară". Vor urma, până la 9 mai (ultimul spectacol la Bucureşti), "Hamleţii", regizaţi de: Thomas Ostermeier (Teatrul Schaubühne din Berlin); Monika Pecikiewici (Teatrul Polski din Wroclaw); Yuri Butusov (Teatrul de Artă "Cehov" din Moscova); Yoshihiro Kurita (Ryutopia Noh Theatre Shakespeare din Niigata); Tim Carroll (Factory Theatre din Londra); Lee Yun-Taek (Street Theatre Group din Seoul); Enrique Diaz (Compania Cia des Atores din Rio de Janeiro); Fredéric Dussenne (Teatrul "Rideau de Bruxelles"); Elizabeth LeCompte (The Wooster Group din New York). Vor fi şi câteva recitaluri cu monologul Hamlet, printre care şi cel al actorului londonez Scott Handy. România va fi reprezentată de Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu, cu spectacolul lui Radu Alexandru Nica, şi de Teatrul Metropolis din Bucureşti, cu varianta regizorală semnată de László Bocsárdi.Deoarece Teatrul Naţional din Craiova, organizator al festivalului, alături de Centrul de Proiecte Culturale - ArCuB şi Fundaţia Shakespeare, nu au avut resurse financiare suficiente pentru producţia "Hamlet", gândită a fi montată de Robert Wilson, cu actorul Sorin Leoveanu (proiect amânat), acest creator perfecţionist va veni totuşi în Bănie, unde va susţine o conferinţă şi va prezenta fragmente din spectacolul său "Hamlet - un monolog", urmând să proiecteze şi filmul aceleiaşi producţii realizate la "Change Performing Arts" din Milano.Sesiunea de shakespeareologie, organizată în colaborare cu Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru, va ţine, la ediţia din acest an, patru zile, cu două zile mai mult faţă de cea din 2008, şi vor participa cei mai prestigioşi reprezentanţi ai domeniului din întreaga lume.Cu această ediţie se încheie o etapă începută în 2006 cu "Spectacole shakespeariene în viziuni paralele" şi care a continuat în 2008 cu "Mari regizori, mari spectacole, mari teatre ale lumii". Emil Boroghină a gândit deja următorul proiect, pentru alte trei ediţii legate între ele, constituite într-o altă etapă, de şase ani. În 2012, tema festivalului va fi "Lumea e un teatru, noi suntem actorii". În 2014, când se vor împlini 450 de ani de la naşterea lui Shakespeare, manifestarea se va desfăşura cu genericul "Shakespeare - al tuturor", iar în 2016, când vor fi marcaţi 400 de ani de la moartea dramaturgului, tema va fi "Shakespeare pentru eternitate".Boroghină, "legat" de Shakespeare"«Constelaţia Hamlet» este un proiect cultural extrem de ambiţios, dar şi ofertant. Prezentarea într-un festival a celui mai valoros text al literaturii dramatice universale, capodopera capodoperelor, în mai multe interpretări şi viziuni regizorale, total diferite, creează oamenilor de teatru, dar şi spectatorilor obişnuiţi posibilitatea comparaţiilor, a comentariilor, a dezbaterilor şi polemicilor. Marile idei care străbat de la un capăt la altul această excepţională piesă, nenumăratele replici cu valoare de maxime, învăţămintele de istorie, filosofie, politică, morală etc. ce se pot desprinde motivează din plin opţiunea noastră. (...) Pe lângă marile spectacole de teatru programate se doreşte realizarea, cu concursul Filarmonicii «George Enescu» şi al Filarmonicii «Oltenia» din Craiova, a unui spectacol-concert cu opera «Hamlet» a lui Pascal Bentoiu, excepţională contribuţie românească la muzicologia universală inspirată de opera shakespeariană, creaţie de o deosebită profunzime şi expresivitate, din păcate mult prea puţin cântată sau pusă în scenă, decât ar trebui." - Emil Boroghină

Jurnalul Naţional, Nr. din 13 ianuarie 2010 http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=13964